Capital Economics despre criza de la București: Indiferent de rezultatul moțiunii, Guvernul va fi slăbit – Principalele riscuri pentru economia României

România se confruntă cu riscul accentuării instabilității politice și al deteriorării încrederii investitorilor, în contextul votului de neîncredere împotriva guvernului, programat săptămâna viitoare. Potrivit analiștilor externi, evoluțiile politice pot avea implicații directe asupra costurilor de finanțare ale României, absorbției de fonduri europene și sustenabilității fiscale.

„Un element comun în toate aceste scenarii este faptul că guvernul va fi slăbit după votul de neîncredere. Acest lucru creează dificultăți pentru economia României din două motive principale”, notează William Jackson, Chief Emerging Markets Economist la Capital Economics, într-o notă transmisă investitorilor.

În funcție de rezultatul votului, sunt posibile mai multe scenarii politice: supraviețuirea guvernului și continuarea unui executiv minoritar condus de Bolojan, formarea unei noi majorități PNL–PSD cu un alt premier sau, în cazul respingerii a două propuneri de prim-ministru, convocarea de alegeri anticipate, cu riscul intrării AUR la guvernare, apreciază expertul.

Instabilitatea va afecta fondurile europene, reformele și consolidarea fiscală

Pe plan economic, Capital Economics avertizează că instabilitatea politică poate afecta atât accesul la fondurile europene, cât și capacitatea de implementare a reformelor fiscale necesare. România are în prezent aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile UE din Facilitatea de Redresare și Reziliență, care trebuie atrase până la sfârșitul lunii august, însă acest proces depinde de adoptarea a nouă reforme legislative privind salarizarea publică, guvernanța corporativă și cadrul juridic.

În același timp, presiunea pe consolidarea fiscală rămâne ridicată. Deși un pachet de austeritate introdus în iulie – incluzând creșteri de taxe – a contribuit la reducerea deficitului bugetar, iar slăbirea economiei a redus parțial deficitul de cont curent, dezechilibrele rămân semnificative.

Deficitul extern este încă ridicat, iar costurile importurilor de energie au crescut, inclusiv pe fondul tensiunilor geopolitice recente. Estimările indică necesitatea unei ajustări suplimentare de aproximativ 2% din PIB pentru stabilizarea datoriei publice.

„Principalul risc este ca relaxarea disciplinei fiscale să afecteze încrederea investitorilor și să declanșeze o reacție negativă pe piețele financiare din România. Ratingul de investiții, aflat deja la limită, ar putea fi pierdut. Investitorii sunt în mod clar sensibili la riscul politic.”

Capital Economics notează că piețele financiare românești au reacționat deja puternic la episoade de incertitudine politică: randamentele obligațiunilor în lei au crescut cu peste 100 de puncte de bază după victoria surpriză a candidatului AUR George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, înainte de a reveni după înfrângerea acestuia în turul al doilea. În același timp, leul s-a depreciat moderat, dar Banca Națională a României ar fi intervenit prin vânzarea a peste 5 miliarde de euro din rezerve pentru stabilizarea cursului.

(Citește și: ”Raport special Erste: România e campioană regională la investiții – problema e calitatea și direcționarea lor. Veștile bune și veștile rele”)

***