Miza crizei politice de dinainte de rotativa din 2027: Fluviile de miliarde care vor intra în România în următorii ani și care se negociază chiar acum: înzestrarea militară, energia și gazele americane, minerale critice și cireașa Anghel Saligny

Fluvii de bani și investiții vor intra în România în următorii ani, iar în doar câteva săptămâni și luni angajații din administrație și mediul privat vor intra într-un proces de contractare pentru cele mai mari fluxuri de finanțare din istoria recentă a țării, dincolo de momentul 2020-2021, când debutul PNRR-ului a dus la o supracontractare masivă – 47 miliarde de euro față de alocarea inițială de 27 de miliarde.

Acum, suma totală a angajamentelor deja asumate sau aflate în curs de finalizare depășește 25 de miliarde de euro numai din sursele identificabile public – înzestrare militară, energie, infrastructură, resurse minerale critice.
Fiecare contract implică, chiar în aceste luni, semnături, decizii de atribuire, alegerea furnizorilor și a subcontractanților, relații între structuri publice și private, negocieri despre cine produce ce și unde și așa mai departe, în timp ce calendarul extrem de strâns dă un nou sens crizei politice.

FLUVIUL I – SAFE: 16,68 miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei, contracte de semnat până pe 31 mai

SAFE e cel mai mare program de achiziții militare din istoria României – și a doua cea mai mare alocare națională din programul european SAFE, după Polonia – a primit marți, 28 aprilie, undă verde în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Pe lângă miza evidentă (înzestrarea Armatei și cele peste 4 mld. euro care se vor duce în finalizarea Autostradei Moldovei), o altă miză este faptul că, spre deosebire de achizițiile din trecut, programul SAFE impune o limită minimă obligatorie de localizare a producției în România. Asta înseamnă că 50% din fonduri vor fi investite în industria națională de apărare.

„Localizare astăzi înseamnă construire de fabrici în România”, a explicat ministrul Apărării.

Proiectele aprobate din SAFE vizează capabilități terestre, navale și aeriene, cu termene foarte scurte de semnare a contractelor: până la 31 mai 2026.

• Mașină de luptă a infanteriei (pe șenile): 298 bucăți – 3,33 miliarde € (cel mai costisitor proiect);
• Transportor blindat Piranha 5: 359 bucăți – 2,17 miliarde €;
• Platforme de transport auto multifuncționale: 1.115 bucăți – 344,40 mil. €;
• Sistem artileristic SKYNEX (C-UAS și CRAM): 7 sisteme – 476 mil. €;
• Sisteme de lovire muniții tip loitering: 70 de sisteme – 147 mil. €;
• Elicoptere multi-misiune: 12 aparate – 852 mil. €;
• Sistem rachete sol-aer SBAMD (L): 3 sisteme – 547,83 mil. €;
• Sistem Skyranger35 (VSR – CUAS): 2 sisteme – 470 mil. €;
• Radare Gap Filler: 12 sisteme – 258 mil. €;
• Nave de patrulare maritimă (OPV): 2 nave – 836 mil. €;
• Sistem Lansare Naval Strike Missile: 7 sisteme – 207 mil. €;
• Vedetă de intervenții pentru scafandri: 2 nave – 84 mil. €.

Principalele beneficiare industriale identificate public de ministrul Apărării sunt: Fabrica de Arme Cugir (noua armă de asalt), Uzina Militară Sadu (muniție), Șantierul Naval Mangalia 2 Mai (condiționat de salvarea șantierului – pentru cele 2 nave OPV).

De notat că aici Parlamentul a impus și un mecanism de control: la trei luni după semnarea contractelor, MApN și Cancelaria Premierului trebuie să prezinte rapoarte detaliate despre stadiul localizării și penalitățile aplicate furnizorilor care nu respectă clauzele de producție în România.

Notă: Merită amintit cazul fostului ministru al Apărării Ionuț Moșteanu, care era menit să primească 1 milion de euro mită de la un grup de oameni de afaceri care voia să facă afaceri cu muniție din spațiul ex-sovietic. Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu, apropiat al USR, a fost ales de grupare ca „intermediar”, dar el a făcut plângere și a înregistrat „negocierile” cu grupul de afaceri, care l-a utilizat ca om de legătură pe Ovidiu Isăilă, fost parlamentar PDL/PSD/UNPR/PRU. Berceanu a spus că i-au fost oferite 10 milioane de euro.

FLUVIUL II – SUA: 500 mil. euro pentru Transgaz și Coridorul Vertical de gaze, 1 mld. euro pentru Reactorul 1 de la Cernavodă

La mijlocul lunii aprilie, o delegație guvernamentală extinsă – ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Sănătății, ministrul Fondurilor Europene – s-a deplasat la Washington pentru reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale, dar și pentru întâlniri directe cu structuri ale administrației americane: Departamentul Energiei (secretarul american Chris Wright), Departamentul Comerțului (trei subsecretari – prima întâlnire de acest nivel), DFC (Development Finance Corporation) și US Exim Bank.

În urma deplasării, România a convenit finanțări de 2 miliarde de euro, vizita având obiectivul de accelerare a proiectelor strategice din energie și atragerea de finanțări.

Unul din rezultate a fost acordarea unor finanțări de 500 de milioane de dolari de la Banca Mondială pentru modernizarea rețelei de transport gaze naturale a Transgaz, element vital al Coridorului Vertical de Gaze, care aduce, prin Bulgaria și România, LNG american descărcat în Grecia tocmai în centrul și estul Europei (inclusiv pentru Ucraina și Rep. Moldova). Acordul implică un contract tripartit Banca Mondială – Ministerul Finanțelor – Transgaz. Al doilea rezultat a fost o alocare de 1 mld. euro pentru retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă, cu finanțare Banca Mondială. Separat, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a confirmat și ea participarea cu aproximativ 400 de milioane de euro la retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă.

Suplimentar față de finanțarea Transgaz și Cernavodă, vizita delegației române la Washington a mai adus câteva angajamente financiare. Banca Mondială și-a confirmat disponibilitatea de a acorda un împrumut de tip Development Policy Loan (DPL) de 650 de milioane de dolari, corelat cu obiectivele de consolidare fiscală, după cum a anunțat ministrul Finanțelor. Un al doilea pilon al aceluiași instrument DPL vizează accesul la finanțare al IMM-urilor, mobilizarea finanțării nebancare și decarbonizarea sectorului energetic.

Conform Finanțelor, alte 90 de milioane de euro vor fi disponibile prin instrumente financiare ale Grupului Băncii Mondiale pentru gestionarea efectelor provocărilor energetice actuale, inclusiv prin instrumentul CERP (Crisis Emergency Response Program), activabil în situații de criză energetică.

Coridorul Vertical de Gaze

Un al treilea fir cu impact strategic major pe termen mai îndelungat este întocmai Coridorul Vertical – infrastructura care poate aduce deja gaze naturale lichefiate americane din terminalele din Grecia spre Europa Centrală și de Est, traversând Bulgaria și România.

Aici există interes american pentru majorarea capacității de transport, iar investițiile în rețelele de transport și interconectări de-a lungul acestui coridor reprezintă un subiect de discuții inclusiv la Summitul Celor 3 Mări care s-a desfășurat pe 28 și 29 aprilie la Dubrovnik, Croația, cu participarea ministrului energiei al SUA.

Președintele României Nicușor Dan a explicat miercuri, 29 aprilie, în marja Summitului Inițiativei Celor 3 Mări, interesul României și al SUA pentru acest proiect.

”Pe coridorul de gaz, aici e o chestiune politico economică. Este interesul nostru, al tuturor, să decuplăm de furnizarea de gaz dinspre Rusia, este interesul american de a intra cu LNG pe piața europeană, pentru ca americanii să intre pe piața europeană cu LNG e nevoie de niste investițiții consistente în porturile din Grecia, din sudul acestui coridor, și întrebarea este dacă există suficienți cumpărători în regiune , vorbesc de toate țările din regiune – Moldova, Ucraina, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria –, dacă necesarul pentru cumpărare este suficient de mare să justifice această investiție. (…)
Noi vrem să avem o prezență americană în România, vrem ca această configurație economică să fie favorabilă României. Asta poate să însemne pe tranzitare de gaz prin rețelele Transgaz și un câștig din taxele de tranzit, poate să însemne multe lucruri. (…) Peste o săptămână, la Erevan, acolo este Summitul Comunității Politice Europene, și în marja acestui summit România a inițiat o discuție cu toate aceste țări despre exact cifrele acestei potențiale afaceri. Dacă noi toți, împreună, avem un necesar suficient de mare de gaz încât să justifice o investiție americană”, a explicat președintele Nicușor Dan.

FLUVIUL III – Minerale critice: grafit, magneziu și cupru, investițiile strategice cu bătaie lungă

În același timp, România deține cele mai mare zăcăminte de grafit din Europa, la Baia de Fier, județul Gorj, un zăcământ închis de peste trei decenii și redescoperit acum ca resursă strategică în contextul tranziției energetice și a investițiilor mult mai mari în industria de apărare.

Comisia Europeană a declarat trei proiecte românești de minerale critice ca proiecte strategice europene – grafit (Salrom), magneziu (Verde Magnesium, Bihor) și cupru (Samax România/Euro Sun Mining, Hunedoara) – ceea ce le plasează pe o listă scurtă de 47 de proiecte prioritare la nivel UE, cu acces facilitat la finanțare și proceduri accelerate.

Grafit

Salrom a depus trei proiecte majore la Comisia Europeană, în valoare totală de 628 de milioane de euro: extracția grafitului (198 milioane euro – proiect strategic aprobat în martie 2025), procesarea superioară a grafitului (250 milioane euro – în evaluare la Comisia Europeană) și un proiect pentru reciclarea haldelor miniere (180 milioane euro – depus în ianuarie 2026).

La acestea se mai adaugă un alt proiect recent, GRAPH-SECURE, depus pe 22 aprilie 2026, pe care Salrom solicită un grant de 21,4 milioane euro din Fondul pentru Inovare al CE, pentru un proiecte ce include o primă instalație industrială europeană cu tehnologie HPSA pentru procesarea grafitului natural de la Baia de Fier. În proiect mai sunt implicați în parteneriat cu Institutul Geologic al României, Urban Scope și Disa Technologies din SUA

Unitatea va avea o capacitate proiectată de prelucrare de circa 120.000 de tone de minereu pe an, inclusiv cu obținerea unui concentrat de înaltă puritate destinat filierei europene a bateriilor Li-ion și altor utilizări strategice. La un preț al grafitului pur de circa 20.000 dolari/tonă, o producție de 15.000 tone/an ar genera venituri de aproximativ 300 milioane de dolari anual.

“GRAPH-SECURE este momentul în care strategia devine infrastructură. Avem licența, avem zăcământul
certificat, avem partenerii tehnologici și avem un cadru european care răsplătește decarbonizarea reală. Prin acest
proiect, România își asumă un rol activ – nu doar de furnizor de resurse, ci de co-arhitect al securității europene
a materiilor prime critice. Investiția de 21,42 milioane de euro solicitată Fondului pentru Inovare va genera o
instalație industrială unică în Europa, locuri de muncă de înaltă calificare în Gorj și un model replicabil pentru
întreg continentul”, preciza Constantin-Dan Dobrea, directorul general al Salrom, citat într-un comunicat remis pe 22 aprilie.

La un grad de puritate corespunzător, grafitul este esențial pentru stocarea de energie, respectiv bateriile mașinilor electrice, dar este folosit și sub formă de lubrifianți, în industria de apărare. Din grafit se poate obține și grafen – un conductor electric mai bun decât cuprul, mai puternic decât oțelul și cu proprietăți termice și optice unice, potrivit Comisiei Europene.

Magneziu

În același timp, compania Verde Magnesium investește 115 milioane euro pentru singurul proiect de extracție a magneziului declarat strategic în UE, în perimetrul Budureasa, Bihor – în spatele companiei se află societatea americană de investiții Amerocap. Aici, exploatările din mina și cariera de magneziu au fost închise în anii ’90-2000 și, prin redeschiderea exploatării, România ar urma să fie singura țară din UE care va exploata această resursă.  De notat că, în aliaj cu aluminiul, magneziul metalic este folosit în industria auto, elctronică și construcții dar și în procesul de fabricare a oțelului.

Includerea proiectului pe lista celor strategice în UE vine și în condițiile în care China procesează peste 90% din cantitățile mondiale de magneziu, iar 97% din nevoile UE sunt asigurate de acolo.

Conform celor mai recente estimări, producția de magneziu metalic de la Budureasa ar urma să înceapă până la finalul anului 2028. Cantitatea extrasă ar urma să fie de 30.000 de tone/an în 2030, urmând să ajungă la 90.000 de tone anual în 2036, conform unui comunicat al companiei.

Cupru

Totodată, Euro Sun Mining, companie canadiană, prin subsidiara Samax România, vizează extracția cuprului și aurului la Rovina, Hunedoara – investiție estimată la 300 milioane euro, care ar produce anual 20.000 de tone de cupru concentrat. La acest proiect se adaugă pe zona de extragere de cupru societatea de stat Cuprumin Abrud, care exploatează în prezent cariera de la Roșia-Poieni, care vinde cuprul tot după o procesare primară, sub formă de concentrat și nu ca produs finit, în lipsa unei turnătorii.

Cuprul produs la Rovina va asigura necesarul industriei prelucrătoare românești, dar va contribui și cu 2,3% la producția europeană.

Termenul pe care companiile și-l asumă pentru ca proiectele să devină operaționale este 2028 – adică în doi ani urmează să pornească lucrările, să se semneze contractele cu subcontractanții, să se construiască drumurile de acces și să se deschidă exploatările. Marea parte a banilor intră în sistem în 2026–2027, prin contracte de proiectare, construcție și dotare care urmează să fie atribuite în următoarele luni.

FLUVIUL IV: Anghel Saligny – robinetul banilor către primării, în special în anul electoral 2024, când zeci de miliarde au fost distribuite din fondul de rezervă la dispoziția premierului Ciolacu

La acest desen se adaugă programul de investiții în local „Anghel Saligny”, lansat în 2021 de Guvernul Cîțu ca succesor al PNDL, care a dus de altfel la ruperea Coaliției PNL-USR-UDMR și a culminat cu revenirea la putere a PSD. Cu un buget total de zeci de miliarde lei (proiecte de peste 10 miliarde euro în total, din care au fost finalizate doar un procent extrem de mic), Saligny a fost distribuit pe trei mari categorii: drumuri județene și locale, rețele de apă și canalizare și sisteme de distribuție a gazelor. Până la 30 iunie 2025, din cele 4.945 de proiecte aprobate, fuseseră contractate 45,8 miliarde lei, dar se decontaseră efectiv doar 19,5 miliarde lei. În plus, la jumătatea lui 2025, doar 4% din proiectele cu contracte semnate erau finalizate și recepționate.

Saligny a făcut subiectul unui conflict de luni de zile în Coaliție și în spațiul public din moment ce premierul Ilie Bolojan a anunțat că banii s-au terminat și că proiectele neîncepute sau aflate în stadiu incipient nu vor mai primi finanțare. Anul trecut Guvernul a anunțat introducerea unor criterii stricte de prioritizare – vor fi continuate doar proiectele de drumuri realizate în proporție de peste 80% și cele de apă și canalizare de peste 40%. Asta însemna, în cifre concrete, că doar aproximativ 35% din proiecte – circa 1.650 de obiective – mai primeau bani.

Expert Forum, într-un raport publicat în august 2025 pe baza datelor Ministerului Dezvoltării, a documentat problemele structurale ale programului: date incomplete și contradictorii privind stadiul proiectelor, diferențe mari de costuri per metru de rețea între proiecte similare, costuri supraevaluate în numeroase cazuri, riscul ca fondurile să fie „sifonate” prin contracte cu firme de casă, care câștigă licitațiile și execută lucrări de slabă calitate.

În orice caz, termenul-limită pentru încheierea contractelor de finanțare prin Saligny a fost stabilit la 31 decembrie 2026, printr-o ordonanță de urgență adoptată în toamna lui 2025. Asta înseamnă că în 2026 se va decide soarta a mii de proiecte și a miliardelor care mai rămân de alocat și contractat.

(Citește și: Delegația de miniștri români la Washington, discuții cu oficiali ai administrației Trump – Miza: Coridorul Vertical și investiții americane în energie. Ministrul Sănătății, întâlnire cu Eli Lilly pe sănătate)

(Citește și: ”Pe unde scoate Guvernul cămașa: Valoarea totală a proiectelor de investiții din Anghel Saligny, cu decontare zero, e de 28 mld. lei – Proiectele cu stadiu de execuție sub 30% au o valoare de 40,26 mld. lei”)

(Citește și: Companiile româneşti pot obţine profituri din Coridorul Vertical – România a semnat, la Washington, declarația pentru securitatea aprovizionării cu gaze în Europa Centrală şi de Est)

(Citește și: ”Poziția geoeconomică a României: Coridorul Vertical pe energie și transporturi, Coridorul de Mijloc pe comerțul cu Asia”)

(Citește și: ”Video / Ministrul Finanțelor, mesaj de la Washington pentru investitori: ”Avem minerale rare, pregătim un programe de explorare” / ”PPP-urile sunt una din principalele zone de interes în următorii 5-10 ani””)

***