Guvernul Bolojan pregătește două OUG-uri înainte de moțiunea de cenzură – Împrumuturi cu dobândă zero de 10 mld. lei pentru proiectele din PNRR ale localităților și 2 mld. de la Trezorerie pentru finalizarea proiectelor europene 2014–2020

Ministerul Finanţelor a pregătit și supus dezbaterii publice două proiecte care vizează asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţări şi pentru cheltuielile eligibile aferente proiectelor finanţate din fonduri europene.

Pentru proiectele din PNRR, care trebuie finalizate până la data de 31 august 2026, se instituie un mecanism de finanţare temporară, prin acordarea de împrumuturi cu zero dobândă autorităţilor locale, pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat de implementare.

Ministerul Finanţelor precizează că sunt în implementare peste 11.300 de contracte finanţate prin PNRR. De asemenea, se propune un mecanism financiar pentru finalizarea proiectelor europene 2014–2020 şi sprijin pentru actualul exerciţiu financiar.

”România se află într-un moment critic al implementării fondurilor europene”, a transmis ministrul Alexandru Nazare, citat de News.ro.

OUG-urile ar urma să fie adoptate până la moțiunea de cenzură – în cazul demiterii Guvernului, acesta nu va putea emite decât HG-uri

Potrivit unui comunicat de rpesă transmis, miercuri seară, de Ministerul Finanţelor, scopul acestor două proiecte este accelerarea absorbţiei fondurilor nerambursabile şi asigurarea finanţării necesare pentru proiectele care riscă să fie blocate din cauza lipsei temporare de lichiditate la nivel local.

”România se află într-un moment critic al implementării fondurilor europene (…) Prioritatea este ca niciun proiect important pentru comunităţile locale să nu fie blocat din lipsa cofinanţării sau a întârzierilor temporare de plată. Prin aceste două mecanisme financiare punem la dispoziţia primăriilor şi consiliilor judeţene instrumente rapide, flexibile şi eficiente, inclusiv împrumuturi cu dobândă zero pentru proiectele PNRR, astfel încât investiţiile în infrastructură, educaţie, sănătate şi digitalizare să continue fără sincope. Nu ne permitem să pierdem investiţii sau fonduri europene din lipsă temporară de lichiditate. Este un efort necesar pentru a evita risipa banilor publici, pentru a atinge jaloanele asumate în faţa Comisiei Europene şi pentru a garanta servicii moderne pentru cetăţeni”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.

În ceea ce privește creditele cu dobândă zero, acestea se vor acorda pe termen scurt, cu rambursare până la 15 noiembrie 2025, dintr-un fond de 10 miliarde de lei. Valoarea maximă ce poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială este: nelimitată pentru comune și orașe; 100 milioane lei pentru municipii; 150 milioane lei pentru județe, municipiile reședință de județ și pentru sectoarele municipiului București.

I. Mecanismul pentru accelerarea investiţiilor finanţate prin PNRR – 10 miliarde de lei pentru firmele care implementeaază proiectele autorităților locale

Potrivit datelor transmise de Ministerul Finanţelor, România intră în etapa finală de implementare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), toate investiţiile şi reformele asumate urmând să fie finalizate până la data de 31 august 2026.

În acest context, Ministerul Finanţelor propune un mecanism dedicat autorităţilor locale, pentru evitarea blocajelor temporare de lichiditate care pot afecta proiectele aflate în execuţie.

Oficialii ministerului precizează că, în prezent, peste 11.300 de contracte finanţate prin PNRR sunt implementate de autorităţile locale, cu o valoare totală eligibilă de aproximativ 34,4 miliarde lei, dintr-un portofoliu total de aproximativ 46 miliarde lei (circa 9,2 miliarde euro), din care restul de executat aferent cheltuielilor eligibile depăşeşte 20 miliarde lei.

Investiţiile acoperă domenii precum sănătate, educaţie, digitalizare şi infrastructură locală.

”Analizele realizate la nivelul Ministerului Finanţelor şi al coordonatorului naţional al PNRR (MIPE) arată existenţa unor decalaje temporare între efectuarea cheltuielilor de către beneficiari care implementează proiectele şi rambursarea sumelor prin mecanismele PNRR de către coordonatori de reforme si investiţii. Aceste decalaje generează probleme de cash-flow pentru unele autorităţi locale şi pot duce la întârzieri în implementare”, arată Ministerul Finanţelor.

În acest context, Ministerul Finanţelor propune instituirea unui mecanism de finanţare temporară, prin acordarea de împrumuturi fără dobândă autorităţilor locale, pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat de implementare.

”Mecanismul utilizează temporar sumele disponibile din componenta de împrumut a PNRR, fără a atrage resurse suplimentare de pe pieţele financiare şi fără costuri pentru autorităţile locale beneficiare. Plafonul total al programului este de până la 10 miliarde lei, cu potenţialul de a susţine un portofoliu de proiecte în valoare totală de aproximativ 46 miliarde lei, din care 34,4 miliarde lei sunt reprezentate de către cheltuielile eligibile”, arată Ministerul Finanţelor.

Ministerul precizează că împrumuturile nu înlocuiesc fondurile europene, nu reprezintă cheltuieli permanente, având de asemenea caracter temporar şi funcţionând ca mecanism de tip „credit-punte” pentru menţinerea ritmului de implementare.

Prin această măsură, Ministerul Finanţelor urmăreşte:

• accelerarea implementării investiţiilor PNRR;
• finalizarea la termen a proiectelor;
• atingerea jaloanelor şi ţintelor asumate de România;
• absorbţia integrală a fondurilor europene;
• evitarea pierderii investiţiilor esenţiale pentru comunităţi.

”România nu îşi permite ca proiecte aproape finalizate să fie întârziate din lipsă temporară de cash-flow, iar rolul Ministerului Finanţelor este de a oferi soluţii rapide, responsabile şi eficiente pentru continuarea investiţiilor publice”, a mai transmis ministrul Alexandru Nazare.

II. Mecanismul financiar pentru finalizarea proiectelor europene 2014–2020 şi sprijin pentru actualul exerciţiu financiar

Prin al doilea proiect de act normativ, unităţile administrativ-teritoriale vor putea contracta, în perioada 2026–2027, împrumuturi de la Trezorerie, în limita unui plafon total de 2 miliarde lei, pentru:

• finanţarea cheltuielilor neeligibile necesare finalizării proiectelor europene nefinalizate sau nefuncţionale din exerciţiul 2014–2020;
• asigurarea cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile;
• acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente acestor investiţii.

”Mecanismul are ca obiectiv prevenirea blocării investiţiilor locale aflate într-un stadiu avansat de implementare şi reducerea riscului de pierdere a fondurilor europene deja contractate. Împrumuturile vor putea fi acordate inclusiv instituţiilor publice finanţate integral din bugetele locale şi asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară din care fac parte autorităţile locale beneficiare”, arată Ministerul Finanţelor.

Finanţările vor avea condiţii avantajoase:

• maturitate de până la 5 ani;
• posibilitatea rambursării anticipate;
• exceptare de la limitele de îndatorare şi plafoanele de contractare/tragere prevăzute de legislaţia fiscal-bugetară;
• costuri de finanţare reduse comparativ cu piaţa.

Prin această măsură, Ministerul Finanţelor urmăreşte accelerarea finalizării proiectelor europene, protejarea investiţiilor publice deja realizate, susţinerea absorbţiei fondurilor europene, reducerea presiunii asupra bugetelor locale şi evitarea blocajelor administrative, a litigiilor sau a corecţiilor financiare generate de nefinalizarea proiectelor.

Măsura completează pachetul de instrumente financiare destinate autorităţilor locale pentru susţinerea investiţiilor publice şi consolidarea capacităţii administrative de implementare a proiectelor europene.

(Citește și: Avertismentul celor mai puternice patronate din România: Instabilitatea politică are un cost economic, direct și măsurabil – ”Dacă pierdem ratingul suveran recomandat investițiilor, România ar trebui să crească TVA cu încă 3% pentru a ține bugetul în parametri”)

(Citește și: Premierul Ilie Bolojan, după alianța PSD-AUR pentru moțiune: „Asistăm de facto la o nouă coaliție care se formează. Cine dărâmă trebuie să spună ce pune în loc”)

(Citește și: PSD și AUR anunță într-o declarație comună că vor depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Cele două partide se vor coordona prin cuplul Neacșu – Peiu)

(Citește și: Dobânda României pe 10 ani, salt la 7,33% după anunțul moțiunii de cenzură PSD-AUR – asta înseamnă miliarde adăugate la dobânzi – Bloomberg titrează că PSD se alătură extremei drepte pentru a-l demite pe Bolojan)

(Citește și: George Simion, despre moțiunea de cenzură AUR-PSD împotriva Guvernului – „Dacă totul merge conform planului, în 5 mai vom avea un vot pentru demiterea Guvernului”)

(Citește și: 9 jaloane din PNRR, decisive pentru peste 7 mld. €, așteaptă consensul politic contracronometru. Ilie Bolojan: „Test de responsabilitate pentru clasa politică”/ Liderii partidelor discută la Cotroceni securizarea fondurilor PNRR și SAFE)

***