Criza cursului valutar vine după un an de „euroizare” a economiei: speriate de dobânzile la lei specifice inflației, companiile și-au făcut creditele în euro

Atenția sporită acordată în aceste zile evoluției cursului leu/euro este justificată și prin prisma schimbărilor recente de comportament financiar atât din partea companiilor, cât și a consumatorilor — firmele preferă să se împrumute în valută, în vreme ce populația preferă să economisească în euro.

Evoluția creditării bancare indică o preferință tot mai accentuată a companiilor pentru credite în valută (care au costuri mai avantajoase decât cele în lei), care au înregistrat un avans anual de aproape 20% în martie —, respectiv o mutare a economiilor populației în depozite în valută (pentru a evita eroziunea puterii de cumpărare a leului), avansul anual fiind de 12%, dublu față de creșterea economiilor în lei.

Ambele evoluții sunt, în esență, consecințe directe ale nivelului ridicat al inflației din România, de trei ori peste media UE: 9,87% în martie, după 9,31% în februarie și 9,62% în ianuarie, potrivit datelor INS.

Pentru a ține sub control inflația, dobânzile pe care este nevoită să le practice Banca Națională a României (BNR) sunt semnificativ mai ridicate (6,5% pe an, cu 2-2,5% peste dobânzile de politică monetară din zona euro). Având în vedere acest diferențial de cost precum și necesitatea BNR de a ține cursul relativ stabil (din cauza deficitelor externe) companiile preferă să se finanțeze în valută.

În cazul populației, depozitele în euro oferă protecție împotriva inflației, dar și împotriva unei potențiale deprecieri a leului. Experiența ultimului an a arătat că deși BNR a cheltuit sume considerabile din rezerve pentru a proteja moneda națională în momente tensionate politic, intervențiile băncii centrale au absorbit șocul pe termen scurt, tendința generală a leului fiind una de depreciere.

Creditele corporate în valută au depășit stocul celor în lei la sfârșitul lunii august 2025

La nivelul lunii martie, valoarea stocului de credit bancar în valută accesat de alte sectoare, în principal companii, dar și instituții financiare nemonetare, se ridica la echivalentul a 131,7 mld. lei, în creștere cu 19,3% față de martie 2025.

Valoarea creditelor în valută accesate de mediul privat este cu 15,6% mai mare decât cea a creditelor în lei. Acestea au devenit majoritare la sfârșitul lunii august 2025, când datele BNR arată o înclinare a balanței stocului către împrumuturile în valută (119,3 mld. lei credite valută față de 119,1 mld. lei credite lei).

Avansul creditului în valută a fost de trei ori mai mari decât al soldului total de credite, iar soldul creditelor în lei accesate de companii a înregistrat o scădere de 5,3% la sfârșitul primului trimestru, față de aceeași perioadă a anului trecut, mai reiese din datele BNR.

Companiile din România se împrumută în valută, în special în euro, deoarece dobânzile sunt de regulă mai mici decât la creditele în lei, iar pentru firmele care au venituri în euro acest lucru reduce riscul valutar, deoarece își corelează încasările cu datoriile, însă această strategie implică un risc dacă veniturile sunt în lei, deoarece fluctuațiile cursului de schimb pot crește semnificativ costul real al creditului.

Depozitele populației în valută crescu într-un ritm dublu față de cele în lei

De cealaltă parte, depozitele în valută ale populației, deși cu 46% mai reduse decât cele în lei, au înregistrat un ritm de creștere aproape dublu față de cele în monedă națională. Stocul la nivelul lunii martie era de 144,5 mld. lei, în creștere cu aproximativ 12% față de martie 2025. Depozitele în lei ale populației se ridicau la 269,2 mld. lei, în creștere cu doar 6,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Dincolo de evitarea eroziunii puterii de cumpărare, depozitele în euro pot fi explicat și prin impactul emoțional mai ridicat al deprecierii leului asupra populației.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, preciza în februarie că aproximativ o treime din ieșirile de capital din mai 2025 (în contextul alegerilor prezidențiale) — când banca centrală a fost nevoită să cheltuiască între 6 și 8 miliarde de euro din rezerve valutare pentru a opri deprecierea leului — au fost realizat de „patrioți” români,

În martie 2026, BNR a cheltuit peste un miliard euro din rezerve într-o singură lună pentru a apăra leul, în contextul riscurilor ridicate semnalate chiar de banca centrală la adresa cursului de schimb în contextul turbulențelor generate de războiului din Iran.

Tendința generală este însă una de depreciere. Majoritatea economiștilor consideră că leul este ușor supraevaluat, prognozele indicând o depreciere către 5,1 lei/euro – 5,3 lei/euro în următoarele 12 luni.

(Citește și: ”BNR trage semnalul de alarmă: Atenție la creditarea în valută și sectorul imobiliar comercial. Riscul de contagiune”)

(Citește și: ”Criza politică s-a transformat în criza încrederii în leu: Cum și de ce s-a depreciat cu -3,4% moneda națională. Panica populației și a firmelor creează riscul unei aterizări abrupte a economiei”)

***