Excedentul de lichiditate din bănci a crescut ușor în aprilie, în ciuda crizei politice: BNR a lăsat banii disponibili pentru finanțarea Guvernului

Excedentul de lichiditate din sistemul bancar față de Banca Națională a României (BNR) a crescut ușor în luna aprilie, cu 0,8 miliarde de lei, după ce s-a redus cu aproape 10 miliarde de lei în luna martie, conform datelor statistice publicate de banca centrală și consultate de CursDeGuvernare.ro.

Evoluția este una surprinzătoare având în vedere contextul politic tensionat și deprecierea leului, pornită în final de aprilie. În martie, surplusul de lichiditate din bănci a scăzut puternic de la 45,1 miliarde de lei înainte de războiul din Orientul Mijlociu, care a produs volatilitate puternică resimțită pe piețele financiare.

Astfel, surplusul de lichiditate din sistemul bancar față de BNR a ajuns la 36,3 miliarde lei (stoc mediu zilnic) în final de aprilie, în creștere ușoară după un surplus de 35,5 miliarde lei consemnat în luna precedentă.

Cum se explică nivelul ridicat al surplusului de lichiditate: BNR lasă bani în piață pentru împrumuturile Guvernului

BNR nu pare să fi intervenit puternic nici în perioada scursă din luna mai pentru a drena lichiditatea din piață, în condițiile în care dobânzile de piață monetară au rămas stabile, la nivelurile pre-criză politică – asta indică faptul că băncile continuă să fie într-o poziție confortabilă.

Această lipsă de intervenție a BNR e explicată de faptul că Ministerul de Finanțe a avut două luni complicate la finanțarea internă de pe piața primară, unde principalii jucători sunt băncile și clienții lor, dar și fondurile de pensii. În martie, Finanțele au luat de piața primară locală doar 1,8 miliarde de lei, iar în aprilie doar 4 miliarde de lei.

Situația s-a îmbunătățit în luna mai, iar Finanțele au reînceput să atragă sume mai mari de la investitori, cu condiții mai bune ale cererii.

Criza politică a dat peste cap finanțarea internă

Evoluția slabă pentru finanțarea internă în lunile martie și aprilie a venit atât pe fondul ratării unui număr record (8) de licitații de titluri de stat în martie, din cauza incertitudinii globale produse de războiul din Iran, cât și în contextul crizei politice declanșate în aprilie de PSD, care a dat complet peste cap finanțarea internă.

La suma din piața primară administrată de BNR se adaugă împrumuturile interne luate de la populație prin titlurile Fidelis (+1,08 mld. lei în martie și +1,93 mld. lei în aprilie) și Tezaur (+3,45 mld. lei și +1,96 mld. lei).

Practic, în cele două luni, Finanțele au împrumutat mai mult de la populație decât de la bănci și clienții lor, adică investitorii mari care cumpără titluri de stat românești din piața primară (inclusiv fonduri de pensii). De la populație, Trezoreria a împrumutat în martie și aprilie 8,42 miliarde de lei, iar din piața primară sub 6 miliarde de lei.

Amintim că criza politică, suprapusă peste războiul din Iran și criza energetică aferentă, a dat complet peste cap finanțarea internă a deficitului bugetar și necesarului de bani pentru rostogolirea datoriei care ajunge la scadență în acest an.

ROBOR a rămas la niveluri apropiate de facilitatea de depozit a BNR, cu tot haosul politic și deprecierea leului

De reamintit și faptul că, în criza electorală din mai 2025, BNR a cheltuit peste 6 miliarde de euro pentru a proteja leul, iar cursul tot a suferit atunci o depreciere de +4 deviații standard. De notat că atunci când BNR intervine în piață pentru a proteja leul lichiditatea din piețe se restrânge din moment ce BNR vinde euro și cumpără lei.

Aceasta a fost a 9-a lună consecutivă cu un surplus semnificativ de lichiditate în bănci, după ce în luna iulie 2025 s-a revenit pe excedent. În februarie s-a ajuns la cel mai ridicat surplus de lichiditate din preedentele 20 de luni. În iunie 2025 a fost înregistrat un deficit de 4,5 miliarde lei, primul deficit din ultimii mai bine de 3 ani.

În ultimele 11 luni, grație acestui excedent de lichiditate din bănci, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu 154 puncte de bază (1,54%), la 5,86% cel mai recent.

Statul este principalul contributor la umflarea lichidității din piață

Ca idee, cel mai mare contributor la umflarea lichidității din piața bancară este statul – în condițiile în care băncile sunt la nivel colectiv cel mai mare finanțator intern al Guvernului, plățile Ministerului de Finanțe în contul serviciului datoriei publice interne reprezintă injecții masive de capital în bănci, un surplus financiar cu care acestea creditează firmele, populația și, din nou, statul.

Ca exemplu, lichiditatea interbancară s-a îmbunătățit din finalul lunii iulie 2025, când Finanțele au plătit 10,5 miliarde de lei pe o scadență de titluri de stat emise prima dată în martie 2025. Mai mult, 2026 va fi an record în contul plăților în contul datoriei ce ajunge la scadență + dobânzi.

În același timp, operațiunile valutare ale BNR (intervenții pe cursul EUR/RON sau tranzacții prin care schimbă în lei, pentru Ministerului Finanțelor, sumele primite de la UE) au influență în evoluția lichidității din bănci.

Notă: Sumele excedentare din bănci sunt plasate zilnic la BNR, prin intermediul facilității de depozit a băncii centrale. Prin operațiunile sale repo, banca oferă temporar lichiditate în lei băncilor în schimbul unor titluri de valoare, pe o perioadă de timp și la dobânda de politică monetară de 6,5%.

(Citește și: Cristian Grosu / În 5 mai 2026 s-au terminat alegerile din 2024 – ce urmează după ele. Mic ghid al antreprenorului mare)

(Citește și: Riscul retrogradării ratingului revine pe radar – Reacția S&P la căderea Guvernului: ”angajamentul României de a reduce deficitul va presupune măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani”)

(Citește și: Criza politică, factura pentru primele 11 zile: 10 mld. lei în plus din dobânzile la datoria publică – un minus de 2 mld. euro din rezervele BNR pentru a nu exploda cursul – un plus încă neștiut la inflație prin deprecierea leului)

(Citește și: Miza crizei politice de dinainte de rotativa din 2027: Fluviile de miliarde care vor intra în România în următorii ani și care se negociază chiar acum: înzestrarea militară, energia și gazele americane, minerale critice și cireașa Anghel Saligny)

(Citește și: Radu Crăciun: „Între recesiune și hiperinflație, BNR va alege recesiunea – ăsta îi e mandatul” – Cursul nu va ajunge la 6 lei fără ca BNR să fi drenat lichiditatea și împins dobânzile în sus)

(Citește și: Avertismentul celor mai puternice patronate din România: Instabilitatea politică are un cost economic, direct și măsurabil – ”Dacă pierdem ratingul suveran recomandat investițiilor, România ar trebui să crească TVA cu încă 3% pentru a ține bugetul în parametri”)

***