Lichiditatea din băncile românești s-a redus cu 10 mld. lei în martie, la 35,5 mld. lei. BNR a cheltuit peste 1 mld. euro pentru a proteja leul în contextul volatilității generate de războiul din Golf – Dobânzile României continuă scăderea
Excedentul de lichiditate din sistemul bancar față de Banca Națională a României (BNR) s-a redus cu aproape 10 miliarde de lei în luna martie, în contextul războiului din Orientul Mijlociu și a volatilității asociate resimțite pe piețele financiare, conform datelor statistice publicate de banca centrală și consultate de CursDeGuvernare.ro.
Acest surplus de bani al sistemului bancar s-a cifrat la aproximativ 35,5 miliarde de lei (stoc mediu zilnic) în luna martie, în scădere de la 45,1 miliarde de lei înainte de războiul SUA/Israel-Iran. De notat totuși că excedentul de lichiditate al băncilor rămâne substanțial, la unele din cele mai ridicate nivele din punct de vedere istoric.
Un exces de lichiditate în sistemul bancar permite o mai vastă finanțare a economiei private (companii și gospodării) și a statului, la costuri mai avantajoase. În general, în perioade cu lichiditate abundentă, băncile dau mai multe credite, relaxează standardele de creditare și, dacă condițiile permit, scad dobânzile.
Băncile au plasat întreaga sumă la facilitatea de depozit a BNR, la o dobândă de 5,50%.
Volatilitate pe piețe – BNR a cheltuit cel puțin 5 mld. lei pentru a proteja leul în martie, ceea ce a extras lichiditate din piață
În contextul războiului americano-israelian împotriva Iranului, piețele financiare locale s-au confruntat cu volatilitate și ieșiri de capitaluri din activele în lei, tensionând la niveluri totuși minore piața monetar-bancară. Situația s-a ameliorat în ultimele săptămâni, iar dobânda la obligațiunile de stat pe 10 ani (RO10Y) ale României a scăzut în ședința de tranzacționare de marți, la ora 11:30, 6,76%, cel mai scăzut nivel de la debutul războiului din Golf.
Presiuni s-au resimțit și pe piața valutară locală, cu leul trecând în debutul lunii martie pentru scurt timp peste pragul de 5,1 lei pentru un euro, pe piața secundară. BNR a intervenit în piață pentru a calma din volatilitatea cursului euro/leu, iar potrivit Bloomberg BNR a cheltuit echivalentul a peste 1 miliard de euro (1,2 miliarde de dolari) în luna martie pentru a împiedica deprecierea cursului valutar și turbulențe suplimentare pe piețele financiare locale.
România aplică un regim valutar de tip „flotare controlată”, prin care banca centrală menține leul într-un interval relativ strâns, nedivulgat public, folosind acest mecanism drept ancoră pentru economie în contextul în care țara noastră trece printr-un program dificil de îmbunătățire a finanțelor publice, confruntându-se totodată cu o inflație de aproape 10%.
ROBOR a rămas la niveluri apropiate de facilitatea de depozit a BNR
În criza electorală din mai 2025, BNR a cheltuit peste 6 miliarde de euro pentru a proteja leul, iar cursul tot a suferit atunci o depreciere de +4 deviații standard. De notat că atunci când BNR intervine în piață pentru a proteja leul lichiditatea din piețe se restrânge din moment ce BNR vinde euro și cumpără lei.
Aceasta a fost a 8-a lună consecutivă cu un surplus semnificativ de lichiditate în bănci, după ce în luna iulie 2025 s-a revenit pe excedent. În februarie s-a ajuns la cel mai ridicat surplus de lichiditate din preedentele 20 de luni. În iunie 2025 a fost înregistrat un deficit de 4,5 miliarde lei, primul deficit din ultimii mai bine de 3 ani.
În ultimele 10 luni, grație acestui excedent de lichiditate din bănci, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu 153 puncte de bază (1,53%), la 5,87% cel mai recent.
Statul este principalul contributor la umflarea lichidității din piață
Ca idee, cel mai mare contributor la umflarea lichidității din piața bancară este statul – în condițiile în care băncile sunt la nivel colectiv cel mai mare finanțator intern al Guvernului, plățile Ministerului de Finanțe în contul serviciului datoriei publice interne reprezintă injecții masive de capital în bănci, un surplus financiar cu care acestea creditează firmele, populația și, din nou, statul.
Ca exemplu, lichiditatea interbancară s-a îmbunătățit din finalul lunii iulie 2025, când Finanțele au plătit 10,5 miliarde de lei pe o scadență de titluri de stat emise prima dată în martie 2025. Mai mult, 2026 va fi an record în contul plăților în contul datoriei ce ajunge la scadență + dobânzi.
În același timp, operațiunile valutare ale BNR (intervenții pe cursul EUR/RON sau tranzacții prin care schimbă în lei, pentru Ministerului Finanțelor, sumele primite de la UE) au influență în evoluția lichidității din bănci.
Notă: Sumele excedentare din bănci sunt plasate zilnic la BNR, prin intermediul facilității de depozit a băncii centrale. Prin operațiunile sale repo, banca oferă temporar lichiditate în lei băncilor în schimbul unor titluri de valoare, pe o perioadă de timp și la dobânda de politică monetară de 6,5%.
(Citește și: UPDATE / Se intensifică ieșirile de capitaluri din România – Dobânda pe 10 ani crește la 7,1%. Partea pozitivă: Băncile au în continuare zeci de miliarde excedent de lichiditate pentru a finanța deficitul)
(Citește și: Mesaj de stabilitate de la guvernatorul Isărescu, în contextul războiului din Iran: ”Mandatul nostru ne obligă să privim dincolo de fluctuațiile pe termen scurt și să protejăm stabilitatea pe termen lung”)
(Citește și: Bloomberg: BNR a cheltuit peste 1 mld. euro din rezerve pentru a apăra cursul euro/leu, în luna martie)
***
