Zeci de milioane de euro, subvenția României către producătorii chinezi de mașini electrice – Procent record de 16,5% din Bugetul Rabla Plus în 2025 – Anul 2026 ar putea marca o schimbare de direcție

Cel puțin 146,9 mil. de lei, echivalentul a 28,2 mil. euro la cursul actual, este subvenția acordată de statul român, prin programele RABLA PLUS, bani care se duc la producătorii chinezi (sau cu acționariat chinez) de mașini și motociclete electrice în ultimul deceniu, potrivit datelor furnizare de Ministerul Mediului, la solicitarea CursdeGuvernare.ro.
Dacă în primii ani, sumele direcționate au fost de doar câteva procente din bugetul total al programului, în ultimii trei ani acestea au crescut exponențial, iar în 2025 au atins un nivel record – de 16,5% din bugetul total.

Recordul în valoare nominală a fost înregistrat în anul 2023, când producătorii chinezi au încasat ecotichete în valoare de 36,5 mil. lei. Ca număr de ecotichete, 2024 a fost anul record, cu 622 de mașini electrice (10% din total), 99 de autoturisme hibrid (6,6% din total) și 1431 de motociclete (31,9% din total).
Programul Rabla 2026 ar putea aduce o schimbare importantă de direcție, în sensul că va pune accent pe mașinile produse sau asamblate în Europa.

Mașinile chinezești: de la zero la un 25% din mașinile electrice cumpărate prin Rabla, în zece ani

Numărul de ecotichete pentru mașini electrice produse de companii chineze s-a menținut relativ redus în primii opt ani din perioada analizată, în jurul valorii de 100-150. În 2024 și 2025 creșterile au fost exponențiale.

Anul trecut, 25% din mașinile electrice achiziționate cu ecotichete au fost produse de companii chineze sau cu acționari chinez. Important de menționat este că 2025 a fost un an atipic prin prisma bugetului relativ redus față de anii anteriori. În 2022 și 2023 plafoanele consistente au permis achiziționarea a peste 10.000 de mașini full-electric. În 2024, 10% dintre acestea au mers către producători chinezi, iar în 2023 doar 1,3%.

Totuși, în 2023, „valul verde chinez” a lovit pe segmentul motocicletelor și motociclurilor – 80,7% din numărul de ecotichete au fost adjudecate de companii chineze. Post-pandemie, se observă o creștere accelerată a numărului de ecotichete obținute de producătorii chinezi de motociclete și motocicluri. Perioada coincide cu dezvoltarea flotelor pentru servicii de tipul livrare de mâncare.

Dacia, cel mai mare beneficiar al programului – dar vedeta, modelul Dacia Spring, e produs integral în China

Datele privind distribuția ecotichetelor per producător plasează Dacia pe primul loc detașat în clasamentul general: peste 21.000 de ecotichete emise pe întreaga perioadă 2016–2025, aproape de patru ori mai mult decât Tesla (locul 2, cu 5.595) și de peste cinci ori mai mult decât Volkswagen (locul 3, cu 3.759).

Modelul Dacia Spring, care a generat cea mai mare parte dintre aceste ecotichete după lansarea sa în 2021, este produs integral în uzinele Dongfeng din Shiyan, provincia Hubei, China. Vehiculul este proiectat în Franța de Grupul Renault, dar asamblat în totalitate în Asia, într-o fabrică deținută inițial printr-un joint-venture Renault-Dongfeng-Nissan, din care Renault s-a retras ulterior. Prin urmare, fiecare ecotichet Dacia Spring reprezintă, din perspectiva lanțului de producție, o subvenție direcționată spre capacitate industrială chineză — chiar dacă brandul comercial rămâne cel al producătorului de la Mioveni.

BYD, pe locul 13 în clasamentul all-time după doar un an de prezență pe piața din România

De remarcat că, dacă în primii ani ai deceniului prezența chineză în programul Rabla Plus era dominată în principal de motociclete și modele nișate, tabloul s-a schimbat structural odată cu intrarea pe piața locală a unor branduri cu obiective mari.

BYD a intrat pe piața din România în luna mai 2025 și a scos la vânzare modele adaptate pentru Programul Rabla, care vizează același segment de public precum uzinele Dacia. Ascensiunea BYD în clasamentul producătorilor cu ecotichete nu poate fi ignorată: un singur an de prezență a fost suficient pentru a ocupa locul 13 în ierarhia întregului deceniu.

Graficul de mai jos ilustrează numărul total de ecotichete acordat producătorilor în perioada 2016-2025 pentru mașini full-electric.

Ca valoare, fluctuațiile bugetelor alocate acestor programe au făcut ca sumele încasate de producători să varieze foarte mult în ultimul deceniu.

În total, în perioada 2016–2025, bugetul total alocat programelor Rabla Plus și Rabla Auto pentru persoane fizice s-a ridicat la 4,2 miliarde de lei, cu o creștere notabilă în ultimii ani: dacă în perioada 2016–2019 alocările anuale rămâneau modeste, sub 100 de milioane de lei, din 2021 bugetele au crescut accelerat, atingând un maxim absolut de 1 miliard de lei în 2024 — cel mai bun an al programului în termeni de fonduri disponibile. Valoarea nominală a ecotichetului a variat semnificativ pe parcursul deceniului, de la 20.000 de lei pentru un autoturism electric în primii ani ai programului, la 51.000 de lei în 2022 — recordul absolut al perioadei — și revenind ulterior la niveluri de 25.000–37.000 de lei, în funcție de tipul vehiculului și de sesiunea de finanțare.

Aceste fluctuații explică de ce în perioada analizată există ani în care numărul de ecotichete emise pentru producătorii chinezi este relativ scăzut, dar sumele totale încasate de aceștia sunt mai mari decât în ani cu un număr mai ridicat de tranzacții.

(Evoluția valorii tichetelor și a bugetelor poate fi consultata AICI.)

Cei mai buni ani în România pentru producătorii chinezi, în funcție de sumele totale încasate

Pentru producătorii chinezi sau cu acționariat chinez de autoturisme pur electrice, 2024 a fost cel mai bun an, cu încasări de 15,8 mil. lei. Pentru producătorii de autoturisme hibride, recordul a fost înregistrat în 2022, 4,9 mld. lei, în special ca urmare a creșterii valorii tichetului în acel al (la suma record de 26.000 de lei). Pentru producătorii de motociclete, 2023 a fost anul record.

Notă: Calculele au fost realizate pe baza datelor furnizate de Ministerul Mediului, respectiv: numărul de tichete emise per producător, tipul ecotichetului (pur electric, hibrid, motocicletă), precum și a valoarea ecotichetelor. Valoarea acestora a consemnat variații semnificative în perioada analizată (de la 20.000 de lei pentru o mașină electrică în 2016 la 51.000 de lei în 2022, de exemplu), așa încât sunt ani în care deși numărul de mașini chineze este mai redus, sumele încasate de producători au fost mai mari. De asemenea, au existat ani în care cuantumul pentru casarea a doua autovehicule uzate era diferit sau UAT-urile beneficiau de alte sume – pentru ușurința calculelor nu s-a ținut cont de aceste excepții. De asemenea, datele pentru 2025 nu erau complet centralizate la data solicitării (70 de ecotichete lipsă).
În plus, acționariatul multor producători din lista Ministerului a fost aproape imposibil de determinat, fiind vorba despre companii mixte, companii private joint-venture între entități europene și producători chinezi. Pentru simplitatea calculelor, acestea au fost contorizate drept producători chinezi. Tot în această categorie au fost incluși producători precum Volvo (Geely) sau MG (SAIC Motor).

Imaginea completă a celor trei categorii de ecotichete emise pentru producătorii chinezi — autoturisme electrice, autoturisme hibrid și motociclete — relevă o dinamică inegală. Valoarea totală a ecotichetelor pentru motociclete a ajuns la 62,27 milioane de lei în întreaga perioadă, plasând această categorie aproape la egalitate cu cea a autoturismelor pur electrice (65,51 milioane de lei), deși numeric vorbind mașinile electrice depășesc semnificativ motocicletele în primii ani ai analizei. Explicația constă în creșterea explozivă din 2022–2024, când valorile anuale ale tichetelor pentru motociclete le depășesc pe cele din segmentul electric: 26,93 milioane de lei față de 7,39 milioane în 2023, respectiv 18,60 milioane față de 15,86 milioane în 2024.

UE a introdus tarife pe mașinile electrice importate din China

Analiza datelor Ministerului Mediului trebuie citită în contextul mai larg al tensiunilor comerciale dintre Uniunea Europeană și China pe piața autovehiculelor electrice. La finalul lui octombrie 2024, statele membre UE au votat introducerea unor taxe vamale suplimentare de până la 35,3% pentru automobilele electrice fabricate în China, adăugate taxei de import standard de 10% deja existente. Decizia a fost adoptată cu 10 voturi pentru, 5 împotrivă și 12 abțineri — Germania, cea mai mare economie europeană și un mare producător auto, numărându-se printre adversarii măsurii, din cauza dependenței industriei sale de exporturi spre piața chineză.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, cota de piață a mărcilor chineze pe piața UE a crescut de la sub 1% în 2019 la 8% în 2024, cu o proiecție de 15% pentru 2025.

Prețurile vehiculelor electrice produse în China sunt, în medie, cu 20% mai mici decât ale modelelor fabricate în UE — un avantaj competitiv generat în mare parte de subvențiile masive acordate de statul chinez producătorilor auto autohtoni.

Rabla 2026 ar putea introduce o cerință de „conținut european”

Programul Rabla 2026 ar putea aduce o schimbare semnificativă de direcție, potrivit proiectului de buget al Administrației Fondului pentru Mediu.

Ministrul demis al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că programul destinat persoanelor fizice va avea un buget de aproximativ 300 de milioane de lei și va pune accent pe originea producției autovehiculelor eligibile.

„Rabla 2026 (destinat persoanelor fizice): alocăm 300 milioane lei acestui program național, punând accent pe mașinile produse și asamblate în Europa”, a declarat Diana Buzoianu, în cadrul prezentării proiectului de buget AFM.

(Citește și: ”China ante portas: Intrare agresivă a Chinei pe motoarele de creștere românești – sectorul auto și comerțul”)

(Citește și: ”Povestea a 30 de ani de strategie: Cum a acționat China, concret și pe mai multe paliere, de-a ajuns centrul global al lanțurilor de aprovizionare. Cum pot rezista economiile occidentale”)

***