Cine investește în cultura orașelor mici? Azuga ca punct de plecare
Proiectul
„Azuga între regalitate și industrie” răspunde la această
întrebare printr-un demers de cercetare și intervenții artistice,
care aduce împreună artiști, cercetători și comunitatea locală
pentru a documenta patrimoniul orașului și a-i da un suflu nou.
Între
Sinaia și Predeal, la câțiva kilometri de fosta graniță
imperială, Azuga este un oraș prins într-un echilibru fragil între
trecut și prezent. Cunoscută cândva drept „cel mai industrial
orășel din țeară” și parte a domeniului regal, Azuga este
astăzi mai degrabă un loc de trecere sau o destinație turistică
de o zi, în care straturile de istorie rămân puțin vizibile,
informează
un comunicat al inițiatorilor proiectului „Azuga
între regalitate și industrie”.
Într-un
context în care majoritatea inițiativelor culturale se concentrează
în marile orașe, Azuga devine punctul de plecare pentru o întrebare
mai amplă: ce se întâmplă cu identitatea culturală a orașelor
mici, aflate între istorie și tranziție?
Proiectul
„Azuga între regalitate și industrie: istorie și cultură în
mișcare”, inițiat de Asociația Lala-Land, singurul ONG activ în
oraș, propune un răspuns concret: o intervenție culturală care
tratează orașul ca spațiu de cercetare, creație și
reinterpretare contemporană.
Despre
proiect
Pe
parcursul verii, proiectul aduce în Azuga o serie de cercetări de
teren, întâlniri și intervenții artistice care implică direct
comunitatea locală. Artiști, cercetători și locuitori lucrează
împreună pentru a documenta și reinterpreta patrimoniul orașului,
de la urmele industriale la memoria regală și poveștile mai puțin
vizibile ale comunității.
Procesul
începe în perioada aprilie – mai 2026, cu o etapă de cercetare pe
teren și mapare culturală,
realizată prin interviuri, întâlniri și ateliere cu comunitatea
locală. Între 21 și 29 mai, orașul
găzduiește o rezidență artistică care aduce laolaltă echipa
proiectului și elevii Liceului Teoretic Azuga, pentru a lua parte la
ateliere interactive și explorări ale memoriei locale. Lunile iunie
și iulie sunt dedicate producției artistice, iar pe 29 august
proiectul culminează cu un eveniment public de prezentare a
rezultatelor, care vor lua forma unor expoziții, lucrări
multimedia, texte documentare și a unei platforme online, gândită
ca o arhivă contemporană a orașului.
Proiectul
include o importantă componentă educațională realizată în
parteneriat cu Liceul Teoretic Azuga, ai cărui elevi sunt invitați
să exploreze propriul oraș ca resursă culturală. Rezultatele
acestei colaborări vor fi integrate în expoziția finală și în
arhiva digitală.
Oamenii
din spatele proiectului
Echipa
proiectului reunește profesioniști din domenii diverse, care aduc
perspective complementare
asupra orașului.
Istoricul
și scriitorul Dorin
Stănescu aduce în prim-plan povești mai puțin cunoscute
despre evoluția orașului, cu un interes special pentru trecutul său
industrial, fiind
și autorul volumului „Șampania regilor. O istorie a primei
fabrici de șampanie din România, Pivnițele Rhein & Cie”.
Arhitectele Ilinca Păun Constantinescu și Andreea Istrate
analizează relația dintre spațiul construit și memoria urbană,
urmărind modul în care structura orașului reflectă transformările
sale istorice. Jurnalistul cultural Ionuț Dulămiță documentează
poveștile orașului prin interviuri și investigații, contribuind
la contextualizarea socială și culturală a acestuia.
Componenta
artistică reunește intervenții care traduc cercetarea în forme
vizuale și sonore.
Ilustratoarea
Sorina Vazelina dezvoltă o serie de imagini inspirate de arhitectura
și poveștile locale. Artista multimedia Andreea Săsăran
construiește o documentare vizuală și sonoră a vieții cotidiene
în relație cu patrimoniul natural. Muzicianul și sound artistul
K-lu transformă materialele colectate într-o compoziție sonoră
originală, care va însoți prezentarea finală.
De
la intervenție punctuală la viitoare strategie culturală
Proiectul
funcționează ca un prim pas către o posibilă strategie culturală
pe termen lung pentru Azuga, într-un moment în care orașele mici
au nevoie de instrumente reale de activare culturală și de
recunoaștere a propriei identități.
În
spatele acestui demers se află Asociația Lala-Land, ai cărei
fondatori, Ela Crețu și Alexandru Duma, își asumă dezvoltarea
comunității locale prin proiecte culturale, educaționale și
sportive. Prin inițiativele desfășurate în cadrul Popasului
Uriașilor – Gol Alpin Sorica și prin colaborări cu parteneri
instituționali și independenți, asociația contribuie la
construirea unui cadru în care cultura devine parte din viața
cotidiană a orașului Azuga. O direcție importantă o reprezintă
integrarea patrimoniului, a naturii și a practicilor sportive în
proiecte care răspund unui context post-industrial și propun noi
forme de utilizare și înțelegere a spațiului. Voluntariatul
rămâne o componentă centrală a acestor inițiative, susținând
dezvoltarea unei comunități active și implicate în Azuga.
Foto
sus: Stradă din Azuga. Carte poștală din perioada interbelică (©
iMAGO
Romaniae)
Mai multe pentru tine…







