De ce au furat naziștii un fragment din tapiseria de la Bayeux?

În
martie 2025, s-a anunțat că un fragment din tapiseria de la Bayeux
a fost descoperit în Germania, în arhivele landului
Schleswig-Holstein. Cum a ajuns acolo acest fragment din epopeea
brodată în secolul al XI-lea, care descrie cucerirea Angliei de
către William Cuceritorul în 1066?

Pentru
a înțelege cum a ajuns acolo, trebuie să ne întoarcem la un
episod tulburător și puțin cunoscut din istoria tapiseriei:
Sonderauftrag Bayeux („Operațiunea Specială Bayeux”), un
proiect gestionat de Ahnenerbe-ul nazist, grupul de cercetare a
patrimoniului al regimului SS, scrie Millie Horton-Insch, cercetător
postdoctoral, Departamentul de Istoria Artei, Trinity College Dublin,
într-un articol publicat pe site-ul The
Conversation.

Ahnenerbe, aflat sub autoritatea supremă a lui Heinrich
Himmler, a fost creat pentru a dezvolta și răspândi istorii
care să susțină mitologia centrală a regimului nazist: supremația
rasei ariene. În acest scop, Ahnenerbe a coordonat cercetări care
pretindeau că folosesc metode științifice incontestabile.

Totuși, s-a recunoscut de mult timp că proiectele lor manipulau
în mod conștient dovezile istorice pentru a construi istorii
fabricate care să susțină ideologiile rasiste. Pentru a realiza
acest lucru, au fost desfășurate numeroase proiecte de cercetare.
Acestea au trimis cercetători în întreaga lume în căutarea unor
obiecte care puteau servi drept monumente ale mitologiilor
supremației ariene. Sonderauftrag Bayeux a fost unul dintre aceste
proiecte.

Interesul naziștilor pentru tapiseria de la Bayeux poate părea
surprinzător pentru britanici, pentru care tapiseria este
considerată simbolul unui moment extrem de important din istoria
Marii Britanii. Totuși, așa cum politicienii din Marea Britanie
modernă au găsit tentant să invoce tapiseria pentru promovarea
propriilor agende politice, la fel au procedat și cei din Ahnenerbe,
notează Millie Horton-Insch.

Tapiseria de la Bayeux (© Facebook / Bayeux Museum)

Sonderauftrag Bayeux urmărea să producă un studiu în mai multe
volume despre tapiserie, care să afirme caracterul său inerent
scandinav. Obiectivul era prezentarea tapiseriei drept dovadă a
supremației poporului normand din Evul Mediu timpuriu, pe care
Ahnenerbe îl considera strămoșul arienilor germani moderni și
descendent al „vikingilor” nord-europeni.

Până în iunie 1941, lucrările la Sonderauftrag Bayeux
începuseră în mod serios. Printre membrii echipei trimise în
Normandia pentru a studia tapiseria direct la fața locului se afla
Karl Schlabow, expert în textile și director al Institutului de
Costume Germanice din Neumünster, Germania. Schlabow a petrecut două
săptămâni la Bayeux și el a fost cel care a îndepărtat un
fragment din materialul de susținere al tapiseriei, ducându-l
înapoi în Germania după încheierea vizitei sale de cercetare.

Deși rapoartele inițiale sugerau că Schlabow a luat acest
fragment atunci când broderia a fost transferată ulterior de
naziști la Paris, este mai probabil că a făcut acest lucru în
iunie 1941, când el și ceilalți membri ai Sonderauftrag Bayeux se
aflau la Bayeux.

Pentru a intra în Ahnenerbe, Schlabow, asemenea altor persoane
implicate în Sonderauftrag Bayeux, a fost înrolat în SS. După al
Doilea Război Mondial, mulți membri ai Ahnenerbe au negat că ar fi
simpatizat cu politicile naziste.

Totuși, documentele confiscate de ofițerii serviciilor de
informații americane la sfârșitul războiului arată că anumitor
persoane li s-a refuzat accesul în Ahnenerbe dacă, de exemplu,
avuseseră prieteni evrei sau își exprimaseră simpatia față de
ideile comuniste. Prin urmare, pentru a fi primiți în organizație,
trebuiau cel puțin să pară favorabili nazismului.

Detaliile privind ceea ce proiectul Ahnenerbe a descoperit efectiv
– sau chiar spera să descopere – în urma acestui studiu asupra
tapiseriei rămân neclare. Se pare că, într-o mare măsură,
simplul fapt de a produce un studiu ilustrat și de a trimite
cercetători să examineze textilele originale era suficient pentru a
revendica obiectul drept monument al supremației ariene germanice.
Este clar că influența scandinavă percepută în designul
tapiseriei urma să fie esențială pentru concluziile studiului,
însă proiectul nu a fost finalizat înainte de înfrângerea
Germaniei la sfârșitul războiului, precizează cercetătoarea, în
articolul citat.

La fel ca mulți alți membri ai Ahnenerbe, Schlabow s-a întors
la cercetare după război, lucrând la Muzeul de Stat
Schleswig-Holstein din Castelul Gottorf.

_{Foto sus: Karl Schlabow (dreapta) studiază tapiseria, în 1941 (© Bayeux Museum)}

Mai multe pentru tine…