Document / Legea salarizării, în dezbatere publică – impact financiar de 8 mld. lei în 2027. Din 151 de sporuri au fost eliminate 87. Salarizarea din administrația locală revine în grila unică

Legea salarizării unitare a personalului din sistemul public va avea anul viitor un impact financiar de opt miliarde de lei, astfel încât cheltuielile cu personalul vor crește la 174 de miliarde, față de 166 anul acesta, conform proiectului pus luni în dezbatere publică.

(Descărcați AICI proiectul de lege)

Documentul va fi trimis Parlamentului, după ce partidele au convenit, la Cotroceni, un acord pentru adoptarea acestuia în cursul lunii iunie, pentru a putea fi respectat termenul stabilit în PNRR pentru acest jalon – publicarea noii legi în monitorul Oficial până la sfârșitul lunii.

Raportul dintre cele mai mici și cele mai mari salarii va fi de 1:8, comparativ cu 1:12 acum, și vor fi diferențiate printr-un coeficient de salarizare stabilit pentru fiecare funcție publică, conform ierarhiei din lege.

Salariile de bază sunt calculate prin înmulțirea acestui coeficient cu Valoarea de referință (VR), care se stabilește anual prin legea bugetului de stat.

Valoarea de referință va crește în primul rând în legătură cu creșterea PIB, dar el nu va avea același avans, a explicat ministrul: „Atenție, nu există o condiționare că dacă îți crește PIB-ul cu, să zicem, 6%, trebuie să-ți crească și salariile cu 6%. Dar condiționarea este în sens invers”.

Valoarea de referință este de 4.100 lei, în 2027.

Ministrul Dragoș Pâslaru a explicat că nu va exista nicio scădere a veniturilor, însă bugetarii cu salarii peste cele din grilă vor aștepta noi majorări doar după ce vor ajunge la locul corect din grilă.

Cele 6 principii pe care a fost elaborată legea

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat luni proiectul explicând că viitorul sistem se bazează pe șase principii:

• Muncă de valoare egală, salarizare egală. „După adoptarea Legii 153, pentru anumite familii ocupaționale s-au dat niște bani în plus, altele au rămas în urmă, iar diferențele au rămas majore pe același tip de poziție”, a spus Pîslaru. În momentul de față, există discrepanţe salariale nejustificate, iar variaţia este extraordinar de mare, de la 17.000 la 32.000, la 16.000 la 29.000, de la 10.000 la 22.000, pentru acelaşi tip de poziţie, în administraţie. ”Noi am ajuns în situaţia actuală să avem funcţii care desfăşoară muncă de valoare egală, care sunt salarizate discreţionar şi diferenţiat, fie în funcţie de instituţia în care sunt, fie în funcţie de ceea ce s-a propus de Consiliul Local, în administraţia locală, fie intervenţii ad hoc şi legislaţii în care s-au dat legii speciale de salarizare sau bonusare pe diverse familii ocupanţi”, a spus Pîslaru. 

• Predictibilitate și sustenabilitate. „Trebuie să existe o legătură între câteva lucruri – cât îți permiți, care este angajamentul pe termen mediu pe care îl ai legat de deficitul bugetar, și știți că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030. Avem, după aceea, deficitul bugetar din 2027 care trebuie respectat și, în general, să vedem cum corelăm această creștere a anvelopei salariale într-un mod în care să țină pasul și cu productivitatea din sectorul privat”.

• Creșterea salariilor debutanților din domenii importante și cu deficit de personal: „Al treilea lucru care este esențial pentru un sistem de administrație publică relativ îmbătrânit ca vârstă, deci peste 40 de ani, este ideea cum susții funcțiile de intrare în administrația publică, debutanții, și cum îi motivezi și pentru aceasta, în mod evident, este nevoie să te uiți la salarizare”.

• Performanță și responsabilitate. „În Legea 153, luată din ce lucrasem eu la Ministerul Muncii cu echipa, a fost preluată ideea de bonusare și de stimulent de performanță, dar care, după aceea, a deraiat, cu fiecare familie ocupațională, cu interpretările proprii”.

• Un sistem unitar clar și predictibil. „Suntem în continuare într-o situație în care anumite elemente de salarizare derivă de undeva din istorie. În continuare, ca valoare de referință, încă mai apare acel VRS. Apare, în același timp, un lucru care e complet nefast, și anume, litigii sau asimilări sau prorogări, care, știți cu ordonanța-trenuleț, la sfârșitul fiecărui an, mai sunt împinse, încă un an, mai departe. Deci ai nevoie să ai prerogativa guvernului, executivă, de a adopta un sistem de salarizare bugetar unitar”.

• Salarizarea din administrația locală revine în grila general valabilă. „Legea 153 a consacrat acest lucru, și anume că administrația locală a ieșit din grilă, practic, s-a desființat grila pentru administrația locală, urmând ca salariile să fie plafonate la salariul viceprimarului sau vicepreședintelui de consiliu județean, și acum, practic, readucem această grilă împreună”.

Din 151 de sporuri au fost eliminate 87

„Zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România. Zona de sporuri a dus la faptul că, să dau o cifră corectă, aici scrie peste 150, le-am mai numărat încă o dată în weekend, sunt 151 de sporuri. Deci, în momentul de față, în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri”, a declarat luni ministrul Pîslaru.

Dintre acestea, 87 au fost eliminate, ceea ce înseamnă reducerea numărului lor cu aproape 57%.

Ele vor fi limiate la 20% pe ordonatori principali de credite, astfel încât salariile să rămână elementul principal în aceste venituri.

În momentul de față, ele pot ajunge de la 19 la peste 50%, iar în unele cazuri individuale ajung și la 120%. Mediana lor (adică sporul care împarte în două jumătăți – jumătate din sporuri care se situează sub această valoare și o jumătate dintre sporuri se află peste) este îna cest moment la 30% din salariul de bază, conform minsitrului.

Printre altele, dispar sporul de antenă, de praf şi de stres.

Stimularea performanței

„Existau, practic, niște prime de excelență, dar ele niciodată nu au avut o bază în spate, totdeauna a rămas o chestiune discreționară, deci nu există în acest moment pe bune un sistem de bonificare de performanță și introducem acest sistem, între 10% și 20% din salariul de bază pentru maxim 30% din angajați, limitat – după cum o să vedeți – în primul an la 4% din anvelopa salarială”, a mai declarat minsitrul.

Prevederi din lege privind performanța

• În anul 2027, ele se acordă exclusiv personalului didactic și didactic auxiliar care ocupă funcții prevăzute în anexa nr. I, precum și personalului din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

• Valoarea totală a premiilor de performanță acordate într-un an calendaristic la nivelul fiecărui ordonator principal de credite nu poate depăși 4% din suma prevăzută pentru cheltuielile cu salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad, salariile gradului profesional deținut, gradațiile și soldele de comandă, salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare, după caz, sub condiția încadrării în fondurile aprobate prin buget.

• Premiile de performanță pot fi acordate: pentru cel mult 30% din numărul total de posturi aferente funcțiilor de execuție ocupate la nivel de instituție/autoritate publică; pentru cel mult 30% din numărul total de posturi aferente funcțiilor de conducere și funcțiilor publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici ocupate la nivel de instituție/autoritate publică.

• Pentru determinarea numărului maxim de salariați cărora li se poate acorda premiul de performanță într-un an calendaristic, procentele se aplică la numărul total de posturi ocupate la finalul anului calendaristic anterior.

• Valoarea individuală a premiului de performanță nu poate fi mai mică de 10% sau mai mare de 20% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție sau, după caz, indemnizația de încadrare, la care respectivul salariat a avut dreptul pe parcursul anului calendaristic pentru care se acordă premiul de performanță, calculată la 3 luni, 6 luni, respectiv 12 luni. Premiul de performanță nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor prevăzute.

Salariile judecătorilor

Judecătorii, pe baza unor asimilări şi interpretări şi hotărâri de instanţă, şi-au crescut salariile mult peste grilă iar prin noua lege a salarizării se va menţine salariul de bază, dar cel în plată are o scădere semnificativă de 16%, de la 22.907 la 19.268, a spus Dragoș Pîslaru.

”Nu vom putea să diminuăm valoarea în plată pentru că este, repet, teoria dreptului câştigat şi se ajunge în instanţă instantaneu, dacă am tăia efectiv sumele respective, dar dumnealor, având în vedere că sunt mult peste grile deja cu valorile respective, vor avea această compensare, repet, individuală, care le va rămâne până când vor fi prinşi în spate de creşterea valorii de referinţă”, a explicat ministrul.

„Judecătorii, cu tot respectul pentru domniile lor, pe baza unor asimilări şi interpretări şi hotărâri de instanţă, şi-au crescut salariile mult peste grilă. O spun din capul locului, pentru că ştiu că o să avem în continuare nişte dezbateri aprinse pe acest subiect. Există o singură putere în stat, care poate pune pe masă cât trebuie să fie bugetul şi cât poate să fie bugetarea în salariul public. Este recunoscut în toate materialele, analizele constituţionale, că singura prerogativă a executivului în echilibrul puterilor în stat este partea de buget şi de buget salarial. Este singura prerogativă nediscutabilă de nimeni. Cu toate acestea, deşi nu a existat o legislaţie care să ducă salariile judecătorilor la nivelul de astăzi, în plată, au existat hotărâri judecătoreşti şi decizii pe care le-au avut ordonatorii de credit, care au dus lucrurile la nivelul respectiv”, a explicat Pîslaru.

„Menţinem salariul de bază, deci nu există vreo modificare acolo, dar salariul în plată, având în vedere toate sporurile, primele, lucrurile care s-au dat în instanţă, are o scădere semnificativă de 16%, vorbesc în mediană, de la 22.907 la 19.268. Întrebarea va fi bun, dar asta ce înseamnă? Păi înseamnă aşa, că nu vom putea să diminuăm valoarea în plată pentru că este, repet, teoria dreptului câştigat şi se ajunge în instanţă instantaneu, dacă am tăia efectiv sumele respective, dar dumnealor, având în vedere că sunt mult peste grile deja cu valorile respective, vor avea această compensare, repet, individuală, care le va rămâne până când vor fi prinşi în spate de creşterea valorii de referinţă, a economiei şi a modului în care se dezvoltă lucrurile”, a explicat ministrul.

(Citește și: Acord politic pentru adoptarea legii salarizării până la finalul acestei sesiuni parlamentare – reglementarea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, niciun angajat nu va avea venituri mai mici)

****

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?