”Trei firme private cu 10 angajați în total validează numirile la conducerea companiilor de stat care administrează zeci de miliarde”

Trei firme private de consultanţă în resurse umane, care au împreună 10 angajaţi, validează procedural numiri în companii de stat care administrează active de zeci de miliarde de lei şi care au impact direct asupra unor sectoare esenţiale pentru economia statului român, a scris, marți, într-o postare pe Facebook, vice-premierul interimar Oana Gheorghiu, informează Agerpres.

Oana Gheorghiu a afirmat, într-o postare pe Facebook, că numirile discutabile la conducerea unor companii de stat este cauzată și de faptul că experții independenți prevăzut de lege provin de la un grup restrâns de firme de consultanță în resurse umane.

„Această piaţă este concentrată covârşitor în mâinile a doar trei firme private. Trei firme, care au împreună zece angajaţi. Atât. Aceste câteva persoane validează procedural numiri în companii de stat care administrează active de zeci de miliarde de lei şi care au impact direct asupra unor sectoare esenţiale pentru economia statului român”, a scris Oana Gheorghiu.

Oficialul citat cataloghează acest fapt drept o problemă de sistem în condiţiile în care un mecanism care trebuia să aducă profesionalism, competiţie şi independenţă, a ajuns să concentreze o parte esenţială a filtrului procedural în mâinile unui grup foarte restrâns de actori privaţi.

România a pierdut 200 de milioane de euro

„Atunci când o piaţă atât de mică ajunge să joace un rol atât de mare în selecţia conducerii companiilor de stat, este legitim să ne întrebăm dacă mai vorbim cu adevărat despre competiţie onestă şi independenţă reală. Riscul nu este teoretic. Este deja măsurat: Comisia Europeană a sancţionat România cu 198 milioane euro tocmai pentru deficienţe legate de transparenţa şi caracterul competitiv al unor astfel de proceduri. Asta ar trebui să ne spună foarte clar că nu este suficient ca o procedură să fie doar formal corectă. Dacă rezultatul ei produce neîncredere publică, suspiciune repetată şi sancţiuni europene, atunci problema este mai profundă decât hârtiile semnate la final”, a susţinut Gheorghiu.

Potrivit acesteia, reforma reală a guvernanţei corporative nu înseamnă doar să fie înlocuiţi nişte oameni cu alţii şi nici să fie mimată guvernanţa prin proceduri impecabile pe hârtie, dar complet discutabile în practică, ci înseamnă selecţii cu adevărat competitive, criterii credibile, evaluări obiective şi mecanisme care pot fi apărate nu doar juridic, ci şi public.

„Guvernul, ministerele ori cabinetul viceprim-ministrului nu pot interveni direct în aceste procese de selecţie. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne prefacem că nu vedem ce se întâmplă. Când rezultatele ridică sistematic semne de întrebare, problema nu mai este una de percepţie. Devine una de arhitectură instituţională şi exact acolo trebuie să avem curajul să intervenim. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost primul care a îndrăznit să aprindă lumina în companiile de stat, să arate unde este risipa, să arate unde este incompetenţa, să arate unde este falimentul”, a subliniat Oana Gheorghiu.

(Citește și: România pierde definitiv jumătate de mld. € din cererea de plată 3 a PNRR – Cauza: tergiversarea reformelor în jaloanele privind companiile de stat / Ministrul Pîslaru: „Nu poți pretinde fonduri europene și să numești băieții deștepți de la partid”)

(Citește și: Nou șef la Hidroelectrica: Iulius-Dan Plaveti, director general la Complexul Energetic Oltenia și fost președinte ANRE)

***