industria europeană se trezește din pumni

Marți, 24 februarie, a început la Anvers, Belgia, summitul industriei europene, desfășurat la BASF, cea mai mare întrerindere chimică din lume.
Industriași din aproape 20 sectoare industriale, reprezentând 7,8 milioane de lucrători în Europa, și-au unit forțele cu sindicatele europene și liderii europeni pentru a aborda preocupările stringente cu privire la situația critică în care a ajuns industria europeană.

Nicăieri în altă parte a Europei nu este mai evidentă lupta pentru competitivitatea industriei decât superclusterul industriei chimice din marile porturi Anvers și Rotterdam, unde sunt fabricate materialele care se regăsesc în orice alte produse, de la turbine eoliene la dispozitive electronice și autovehicule, scrie Bloomberg.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a participat și ea la o discuție cu ușile închise, cu liderii industriașilor europeni, care avertizează asupra pierderii competitvității companiilor din UE cu consecințe dezastruoase mai ales în sectoare strategice, mari consumatoare de energie: Industria chimică și a materialelor de construcții, metalurgie.

De subliniat că întâlnirea de la Anvers a avut loc la doar o zi după ce ministrul francez de Finanțe Bruno Le Mair, împrună cu ministrul german al economiei, Robert Habeck, au anunțat că vor prezenta un plan care să reducă din reglementări, norme și birocrație care împiedică dezvoltarea afecerilor din industrie.

Participanții la summit au emis și „Declarația de la Anvers”, susținută de o gamă largă de sectoare, care subliniază importanța critică a clarității, predictibilității și încrederii în politica industrială a Europei.

„Declarația de la Anvers”

Așa numita ”Declarație de la Anvers” poate fi citită AICI-LINK.

Mai jos, câtva idei emise:

„Industriile de bază din Europa se confruntă cu provocări istorice: cererea este în scădere, investițiile pe continent stagnează, producția a scăzut semnificativ și fabricile sunt amenințate de faliment. Dorim să trecerea la transformarea companiilor noastre. Pentru aceasta, avem nevoie urgentă de acțiuni decisive pentru a crea condițiile pentru un climat de afaceri mai puternic în Europa.”

„Declarația de la Anvers” conturează o cale de urmat. Plasând Acordul Industrial European pe primul plan al agendei strategice a Europei, UE ar deschide calea către o Europă rezistentă, competitivă și durabilă. Acesta este singurul mod de a arăta restului lumii că Green Deal funcționează pentru toți,” a spus Martin Brudermüller, președintele CEFIC, patronatul industriei chimice europene.

Avertismentul industriașilor privind lipsa de competitvitate a Europei față de concurenții Chinei și a SUA vine la doar câteva luni după ce UE a finalizat reglementările climatice pentru toate sectoarele economice de la producerea energiei la transporturi cu obiectivul de a reduce emisiile de carbon cu 55% până la sfârșitul deceniului. Iar și mai recent, blocul comunitar a convenit ca reducerea să ajungă la 90% până în 2040.

În același timp, criza energetică din Europa și subvențiile de care beneficiază companiile din SUA și China pun sub semnul întrebării viitorul industriei europene. De altfel, întreagul continent se află într-o perioadă prelungită de stagnare, relansarea economică lăsându-se așteptată.

„Această provocare enormă vine în momentul în care atât companiile mari, cât și IMM-urile se confruntă cu cea mai severă recesiune economică din ultimul deceniu, cererea este în scădere, costurile de producție cresc și investițiile se îndreaptă spre alte meleaguri”, se arată în „Declarația de la Anvers”. „Fabricile sunt închise, producția oprită și oamenii trimiși în șomaj. Europa are nevoie urgent un plan de acțiune”, se mai arată în declarație.

Concurența acerbă din China și SUA

Aceste companii se află în concurență acerbă cu cele din China, care nu sunt obligate să respecte reglementări de mediu atât de stricte ca cele europene.

În special industria chimică este supusă unor mari presiuni pentru decarbonizare: emisiile sale anuale sunt mai mari decât cele ale Belgiei, iar sectorul este supus sistemului UE de tarifare a emisiilor de carbon prin Schema de comercializare a certificatelor de emisii, ceea ce ridică mulr costurile.

Încă din octombrie 2022, BASF a anunțat că își va reduce „permanent” activitatea în Europa, invocând creșterea costurilor cu energia și multiplele probleme create de suprareglemntare. Gigantul din industria chimică ia în calcul mutarea producției în China, în condițiile în care actualul CEO, Martin Brudermuller, va fi înlocuit în aprilie de fostul șef al operațiunilor din Asia, Markus Kamieth.

Decăderea industriei chimice provoacă îngrijorări la cel mai înalt nivel în Germania, guvernul de la Berlin pregătind un pachet de sprijin de 200 miliarde de euro atât pentru populație cât și pentru întreprinderile industriale.

(Citiți și: ”Franța și Germania se revoltă împotriva Bruxelles: Cifrele și ”ghiuleaua legată de picior””)

Activiștii de mediu se opun negocierilor cu industria europeană

Găsirea unui echilibru între protejarea industriei și păstrarea agendei climatice va fi ca mersul pe sârmă pentru von der Leyen dacă va câștiga al doilea mandat la șefia Comisiei. Uniunea se confruntă deja cu mari proteste față de prevederile din Green Deal-ul pe care vrea să-l impună, în primul din partea fermierilor. Speculând agenda prea progresistă a actualei Comisii, la europarlamentarele din iunie, partidele de dreapta, conservatoare, vor înregistra câștiguri semnificative pe fondul nemulțumirii populației.

Participarea la întâlnirea de marți cu 73 de industriași de primă mână în spatele ușilor închise este prima mișcare după întoarcerea cu 180 de grade a lui von der Leyen de la agenda „verde” spre politicile de relansare a economiei UE. Însă organizațiile ecologogiste nu au întârziat să critice natura secretă a discuțiilor dintre șefa Comisiei Europene și reprezentații industriei europene, spunând că este un început prost pentru campania electorală.

Sabin Frank, directoarea ONG-ului Carbon Market Watch, spune că aceste propuneri reprezintă o tactică pentru întârzierea acțiunilor climatice: „Acuzații la adresa birocrației și a excesului de reglementări echivalează adesea cu o figură de stil pentru a nu reduce emisiile. Întotdeuna există pericolul ca acestea să fie folosite doar pentru a nu mai avea responsabilitatea decarbonizării și a inovației”, conform Euroactiv.com

***