Ambasada SUA în Serbia lansează invitația publică pentru construcția Porților de Fier 3, deși România a respins proiectul – Motivele pentru care se opune Bucureștiul

Ambasada Statelor Unite ale Americii la Belgrad a anunțat o invitație publică pentru construirea centralei Djerdap 3 (Porțile de Fier 3), unul dintre cele mai mari proiecte energetice din Europa de Sud-Est, relatează publicația Vreme. Proiectul a fost respins argumentat de România, dar o comisiei de experți a fost formată, în mandatul lui Sebastian Burduja, pentru a analiza această posibilă investiție pentru care insistă Serbia, care are un acord în domeniul energiei semnat cu SUA.

Ambasada SUA a publicat o invitație publică de exprimare a interesului pentru participarea la proiectul de construcție a centralei hidroelectrice reversibile (RHE) Đerdap 3, făcând astfel un nou pas către realizarea proiectului energetic.

Posibilitatea ca ambasada americană să lanseze o astfel de invitație a fost deschisă printr-un acord interstatal. În timp ce o parte a publicului reacționează violent la această știre, o parte dintre experți evidențiază aspectele pozitive ale unui astfel de proiect.

Ce prevede invitația?

După cum relatează eKapija, companiile interesate au termen până pe 25 iunie să depună scrisori de intenție la Ministerul Mineritului și Energiei.

Scopul procedurii este selectarea partenerilor strategici pentru elaborarea documentației tehnice, finanțarea și construirea viitoarei centrale electrice.

Companiile americane pot participa la această cerere de exprimare a interesului.

Apelul de exprimare a interesului reprezintă prima etapă a selecției, iar procesul este condus de un grup de lucru special al Guvernului Serbiei. Selectarea partenerilor se realizează în baza Legii privind achizițiile publice și a acordului interstatal în domeniul energiei dintre Serbia și Statele Unite.

Această mișcare reprezintă începutul oficial al implicării unor companii americane de inginerie și financiare de top în proiect, a cărui valoare este estimată la peste două miliarde și jumătate de euro.

Bechtel, interesată de proiect

Participarea SUA la proiectul Djerdap 3 se află în lucru de câțiva ani. Gigantul american al construcțiilor Bechtel și-a manifestat interesul pentru proiect încă din 2021, iar în 2022 a preluat pregătirea studiilor tehnice.

Un pas important a fost făcut odată cu semnarea Acordului interstatal privind energia între Serbia și SUA la Washington în 2024. Acordul a intrat în vigoare în martie anul acesta, creând o bază legală pentru ca Serbia să invite oficial companiile americane să se alăture proiectului prin intermediul Ambasadei SUA.

România a avertizat că proiectul pune în pericol Porțile de Fier 1 și 2 și navigabilitatea pe Dunăre

Acum doi ani, România a avertizat că construcția Djerdap 3 nu trebuie să pună în pericol stabilitatea centralelor hidroelectrice comune existente Djerdap 1 și Djerdap 2. Atunci, ministrul român al energiei, Sebastian Burduja, a declarat că Bucureștiul nu va susține o soluție care ar putea afecta negativ sistemul existent de pe Dunăre.

De aceea, sunt în curs discuții între ministerele de profil ale celor două țări și comisiile mixte ce evaluează consecințele hidrologice și ecologice ale proiectului.

Pe lângă dimensiunea internațională, proiectul ridică de ani de zile întrebări cu privire la posibilul impact asupra mediului, precum și la metoda de finanțare și selecția contractorilor.

SUA ar putea acționa ca mediator între Serbia și România, pentru a obține consimțământul Bucureștiului

Expertul în energie Miodrag Kapor consideră că acesta este un proiect de o importanță excepțională pentru Serbia, dar avertizează că publicul nu dispune încă de suficiente informații pentru a putea evalua toate consecințele sale.

„Proiectul este important, implică investiții mari, dar și necunoscute, astfel încât nu putem spune cu certitudine ce se ascunde în spatele lui. Din ceea ce știm, ambasada invită companiile americane să se implice într-un proiect strategic nu numai pentru Serbia, ci și pentru regiune, deoarece are potențialul de a reprezenta o centrală electrică de bază”, a declarat Kapor pentru „Vreme”.

El reamintește că implicarea americană este o consecință a acordului strategic deja semnat între cele două țări.

„Cu siguranță, Serbia are nevoie de un astfel de proiect; cu siguranță, rolul Statelor Unite este binevenit pentru a acționa eventual ca mediator între Serbia și România, deoarece este necesar și consimțământul României, care este membră a Alianței NATO și un partener apropiat al Statelor Unite. SUA sunt cu siguranță binevenite să ajute în acest sens, la fel ca și tehnologia și expertiza americană”, spune Kapor.

Problema corupției și a lipsei de transparență

Modul în care este implementat proiectul poate genera probleme politice și instituționale grave, consideră Kapor.

„Problema este că Statele Unite, sub actuala administrație, se angajează tot mai profund într-un conflict strategic cu Uniunea Europeană, iar așa-numita relație tranzacțională dintre Casa Albă și alte guverne conține elemente care suscită îndoieli serioase. De aceea, Uniunea Europeană, cu procedurile sale, reprezintă un obstacol în calea acestui tip de elaborare a politicilor”, afirmă el.

Cea mai mare necunoscută este dacă proiectul va fi dezvoltat prin proceduri transparente sau prin acorduri bilaterale.

„Dacă acest lucru are potențialul de a se încheia cu un acord bilateral între cele două părți, se deschid mult mai multe necunoscute și aspecte potențial negative decât pozitive. Este puțin probabil ca Serbia să poată încheia efectiv un acord cu România fără o anumită mediere americană, dar acordurile care depășesc procedurile stabilite de Comisia Europeană îndepărtează cu siguranță Serbia de Uniunea Europeană și deschid un spațiu mai mare pentru potențială corupție”, consideră Kapor.

El avertizează că problema nu este implicarea americană în sine, ci modul în care se iau deciziile. „Corupția duce de obicei la un profesionalism inadecvat. Practica actualei administrații americane este de a include organizații, persoane și companii care neglijează procedurile obișnuite prin intermediul relațiilor personale și al nepotismului”, apreciază Kapor.

Proiectul, în valoare de 2,6 mld. euro, pune problema relației Serbiei cu UE

Proiectul centralei hidroelectrice reversibile Porțile de Fier 3 este conceput ca o centrală hibridă reversibilă de acumulare prin pompare, situată la kilometrul 1007 al Dunării, pe teritoriul municipalității Golubac.

Capacitatea proiectată a centralei este de 2.400 megawați, cu posibilitatea de a integra încă 400 megawați din surse de energie regenerabilă, în principal eoliană și solară.

Cu o valoare estimată la aproximativ 2,63 miliarde de euro și finalizarea prevăzută până în 2038, Đerdap 3 se numără printre cele mai mari proiecte energetice din regiune.

Experții în energie subliniază de ani de zile că o astfel de centrală ar putea juca un rol cheie în echilibrarea sistemului energetic al Serbiei, mai ales având în vedere ponderea tot mai mare a surselor de energie regenerabilă, a căror producție depinde de condițiile meteorologice.

Nu se știe încă cine va răspunde în cele din urmă la cererea de oferte și în ce condiții vor fi aleși partenerii strategici. Este cert că Đerdap 3, pe lângă aspectele energetice și economice, va deschide și o discuție mai amplă despre poziționarea geopolitică a Serbiei, relația sa cu Uniunea Europeană și rolul marilor puteri în dezvoltarea infrastructurii interne.

Reacții vehemente pe rețelele de socializare

Anunțul Ambasadei Americane a stârnit numeroase reacții și pe rețelele de socializare, unde s-au declanșat dezbateri cu privire la faptul dacă este vorba de un parteneriat strategic legitim sau de o extindere suplimentară a influenței americane asupra proiectelor-cheie de infrastructură din Serbia.

Analistul politic Saša Paunović a considerat că este problematic faptul că ambasada unei țări străine își asumă practic rolul de mediator într-un proiect de importanță națională.

„Pentru prima dată în istorie, aud că o ambasadă preia atribuțiile statului sârb. AMBASADA AMERICANĂ a publicat o invitație publică pentru Đerdap 3. AMBASADA AMERICANĂ. Conform acordului interstatal”, a scris Paunović pe Facebook.

Opinii similare au apărut și în rândul altor utilizatori ai rețelelor sociale. Unii spun că Serbia devine o „colonie americană”, în timp ce alții avertizează că resursele strategice sunt treptat plasate sub controlul companiilor străine și că lucrările importante de infrastructură sunt din ce în ce mai des contractate prin acorduri interstatale, în loc de licitații internaționale deschise.

(Citește și: Controverse România – Serbia pe o prezumtivă hidrocentrală Porțile de Fier III. Ministerul român al Energiei spune că ar afecta navigabilitatea)

(Citește și: Ministrul Şova: Nu găsim contractul inițial cu Bechtel. Contractul original fusese semnat de guvernul Năstase)

(Citește și: Porților de Fier III: Serbia și România ar urma să semneze un Memorandum pentru construcția unei noi hidrocentrale pe Dunăre. Istoricul proiectului și condițiile României)

(Citește și: Bechtel construiește o autostradă în Serbia. Cost: 7,2 milioane euro pe kilometru)

****