Cristian Grosu / Concurența, ROBORUL și Guvernatorul

Am pus mâna, în fine, pe Raportul făcut de Consiliul Concurenței, prin care acesta acuză de manipularea indicelui ROBOR cele 10 bănci care contribuie la fixarea lui.
Privirea de ansamblu asupra problemei pe care o dă Raportul de peste 540 de pagini e, însă, cu totul alta decât „fenta” cu ROBOR-ul după care ne trimite sistemul de comunicare – foarte suspect – început duminică după-amiază și continuat de către dl. Bogdan Chirițoiu, la diverse televiziuni și podcasturi:

nu am nicio îndoială că dl. Chirițoiu, căruia tocmai îi expiră mandatul în fruntea instituției, își mai dorește unul, dar aceasta ar fi o miză prea meschină față de cea care rezultă din Raport. Însă Concluziile, recomandările și evaluarea generală a situației – prezentate între paginile 500 și 520 din document – trimit ROBOR-ul (care impresionează masele largi) precum și chiar băncile împricinate, în planul 2.
În primul plan apar BNR, titlurile de stat pe care le cumpără băncile, și chiar Parlamentul, invitat să intervină în legislația BNR.

Iată, mai jos, cu citate din partea esențială a Raportului (Concluziile), ce se vede în spatele poveștii cu ROBOR-ul :

Cu  ghilimele din Concluziile Raportului:

Există două sintagme care apar permanent în concluzii și recomandări, scrise chiar așa, cu fonturi italice:

1, „Regulile privind stabilirea ratelor de referință (fixing) pentru titluri de stat”

2, „Regulile privind stabilirea ratelor de referinţă ROBID şi ROBOR”

Important: acestea sunt regulile pe care cele 10 bănci le urmează în stabilirea referințelor la titlurile de stat și la indicele ROBOR: or,

Titlurile de stat înseamnă costul la care se împrumută România pentru a-și finanța deficitul,
iar „Regulile… ” sunt ale BNR.

„Meciul” cel mare nu e ROBOR, iar partenerul de joc (că doar n-o să-i spunem „adversar”) e BNR.

Să citim din Concluzii:

-, „Acest efect de „export al transparenței” din piața titlurilor către piața depozitelor rezultă tocmai din mecanismele procedurale existente în Regulile privind stabilirea ratelor de referință (fixing) pentru titluri de stat: publicarea rapidă a reperelor (… „ – pag. 505.

-, „Procedura actuală nu obligă participanții să vândă la cotațiile de fixing către orice contrapartidă din piață și nu ridică suficient „costul” unei cotații necompetitive, întrucât obligațiile sunt limitate cantitativ (1 milion RON) și calitativ (doar între participanții la fixing), iar opțiunea „Offer fără sumă” permite semnalarea unor niveluri „înalte” fără angajament de vânzare. Toate aceste trăsături reies din art. 3.4, 3.6, 4.1–4.5 existente în Regulile privind stabilirea ratelor de referință (fixing) pentru titluri de stat.”

„(1627) În acest context, este necesar ca regulile să fie abrogate sau refăcute în mod substanțial. O modalitate este eliminarea fixing-ului bazat pe cotații într-o fereastră îngustă (care funcționează ca dispozitiv de semnalizare) și înlocuirea sa cu o metodologie tranzacțională (referințe construite pe tranzacții efective cu praguri minime de volum/număr de contrapartide).”

„Pentru a asigura conformitatea cu normele de concurență și integritatea formării prețului, soluția adecvată este fie eliminarea fixing-ului pe titluri în forma actuală și trecerea la o referință tranzacțională, fie reconfigurarea substanțială a regulilor, astfel încât să fie eliminate elementele cu potențial de semnalizare/ focalizare, în beneficiul pieței în ansamblu și al finanțării oneste a datoriei publice.” – pag. 506.

-, „(1630) Prin urmare, se propune formularea unei recomandări adresate BNR (îngroșarea literelor aparține autorilor Raportului – nota redacției), în sensul reevaluării conținutului „Regulilor privind stabilirea ratelor de referință (fixing) pentru titluri de stat”, a modului în care se implică băncile participante la fixingul pentru titlurile de stat în elaborarea și implementarea acestor Regului prin intermediul/sub umbrela ACI România, precum și a modului în care sunt implementate din punct de vedere tehnic ferestrele de cotare în timpul fixingului și, în termen de maxim două luni, fie să renunțe la mecanismul de stabilire, fie să modifice substanțial conținutul acestor Reguli pentru a fi în concordanță cu normele de concurență.” – pag. 507.

-, „(1632) Totodată, entitățile implicate în procesul de fixing al titlurilor de stat TREBUIE (cuvânt scris chiar așa, de către autorii Raportului – nota redacției) să se asigure că nivelurile cotate în perioada de fixing nu sunt disponibile celorlalți participanți înainte de închiderea perioadei de fixing.” – pag 507.

-, „(1633) Prin urmare, ca urmare a celor expuse anterior, se propune formularea unor recomandări în sensul de a nu mai participa la procedura de fixing a titlurilor de stat de către părțile investigate dacă, în termen de două luni de la comunicarea Deciziei Consiliului Concurenței, conținutul „Regulilor privind stabilirea ratelor de referință (fixing) pentru titluri de stat” nu este modificat substanțial pentru a fi în concordanță cu normele de concurență. Totodată, se recomandă altor entități bancare, care ar putea fi interesate să participe la procesul de fixing pentru titlurile de stat, să refuze participarea la acestă procedură, până la modificarea conținutului actual al „Regulilor privind stabilirea ratelor de referință (fixing) pentru titluri de stat”, pentru a fi în concordanță cu normele de concurență.” – pag 507.

Până aici am aflat ce trebuie („TREBUIE”) să facă BNR în ce privește regulamentul pentru titlurile de stat.

De la pagina 508 încolo urmează și chestiunea ROBOR:

-, „(1635) Fără a relua observațiile privind contribuția entităților bancare și modul în care Regulile privind stabilirea ratelor de referinţă ROBID şi ROBOR au ajuns să conțină respectivele prevederi, precizăm faptul că, în prezent, acestea sunt aplicabile și obligatorii pentru participanții la fixing.” – pag 508.

-, „Soluția este fie renunțarea la fixing pe bază de cotații și trecerea la un indice bazat pe tranzacții reale, fie o reformă fundamentală: fereastră opacă și scurtă, interzicerea explicită a oricărei vizibilități în timp real în interiorul ferestrei, majorarea semnificativă a obligațiilor de execuție și extinderea lor către terți eligibili, nu doar către membrii panelului. Doar în acest mod indicii de referință ROBOR/ROBID devin ceea ce ar trebui să fie: prețuri credibile, cu expunere economică reală, compatibile cu o concurență corectă pe piața monetară.” – pag. 510.

-, „(1647) În acest context, propunem formularea unei recomandări adresate BNR, în sensul reevaluării conținutului „Regulilor privind stabilirea ratelor de referinţă ROBID şi ROBOR” în scopul reducerii riscurilor potențiale de continuare a… ” – pag. 510.

Raportul nu vizează doar ceea ce ar trebui să facă BNR, ci se adresează inclusiv Parlamentului, ca legislativul să intervină și să modifice legislația:

-, „Formularea unei recomandări adresate Parlamentul României și Guvernului României, pentru protejarea concurenței și interesului suprem al consumatorului, în sensul modificării legislației astfel încât indicii de referință folosiți de entitățile bancare atât în relația cu persoane fizice, cât și în relația cu persoane juridice, să fie bazați pe tranzacții efective și nu pe estimări” – pag. 515.

-, „formularea unor recomandări adresate întreprinderilor investigate în sensul de a nu mai participa la procedura de fixing a titlurilor de stat dacă, în termen de două luni de la comunicarea Deciziei Consiliului Concurenței, conținutul „Regulilor privind stabilirea ratelor de referință (fixing) pentru titluri de stat” nu este modificat substanțial pentru a fi în concordanță cu normele de concurență.” – pag. 516.

Unde bat, de fapt, Concluziile și recomandările Raportului

Începem șirul concluziilor noastre privind cele scrise mai sus din Raport cu numărul 2:

2, Raportul pare să vizeze în primul rând BNR: Băncii Naționale i se cere explicit și repetat refacerea fundamentală a celor 2 Regulamente – cel privind titlurile de stat și cel privind ROBOR (în această ordine)

3, Guvernatorului i se dau 2 luni la dispoziție să face aceste modificări.

3, În caz contrar, Parlamentul ar urma să intervină și să modifice legislația BNR.

4, Cele 10 bănci care participă la stabilirea ROBOR nu vor mai avea voie să participe, dacă în 2 luni BNR nu schimbă cele 2 Regulamente.

5, NU știm în ce măsură argumentele Consiliului Concurenței sunt corecte tehnic sau nu – nu știm cât din aceste argumente vor rezista în fața justiției,
nu știm în ce măsură argumentele pe care le invocă cele 10 bănci sunt valide tehnic,
la fel cum nu știm în ce măsură propunerile Consiliului Concurenței încalcă, sau nu, independența BNR.

Ceea ce știm cu siguranță este că toată povestea e foarte „puturoasă”, începând de la cum a fost detonat Raportul (duminică, înaintea începerii negocierilor pentru următorul guvern) și până la confuzia pe care o amplifică (în loc să o reducă) fiecare ieșire publică și explicație a președintelui Consiliului Concurenței.

Și prima concluzie:

1, în ciuda declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, targetul Raportului pare să fie Banca Națională, căruia i s-a pus ceasul (2 luni) să modifice Regulamentele privind titlurile de stat și ROBORUL.

Miza ar fi, mai degrabă, titlurile de stat – căci de ROBOR se ocupă sau se vor ocupa dnii. Gheorghe Piperea, Daniel Zamfir și alți hoitari politici care trăiesc din buimăceala generală.

*

Vom vedea dacă guvernatorul se va conforma in cele 2 luni, sau dacă va ieși la bătaie cu argumentele sale.

Sau dacă nu cumva, sub presiunea parlamentului (căruia i se adresează Consiliul Concurenței), va… , da, va demisiona: dezideratul multora e ca, până la toamnă, să aibă la breloc și BNR-ul.
Cât despre bănci – după ce se va lăsa praful scandalului general – cel mai probabil vor fi chemate la negocieri.

(Citește și:”Cristian Grosu / Spectaculoasa mega-anchetă de duminică după-amiaza”)

***