Legea clădirilor verzi – aprobată de Consiliul European: implicații naționale, efecte, costuri, beneficii
Directiva UE privind clădirile verzi a fost adoptată vineri de statele membre, statele membre fiind acum obligate să pună la punct inclusiv planuri naționale de renovare a clădirilor.
La sfârșitul anului 2021, Comisia Europeană a propus o revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) pentru a crește ratele de renovare, ținta fiind aceea de a reduce cu o treime emisiile de CO2 ale UE.
După negocieri îndelungate, scrie Euractiv, statele membre au adoptat legea vineri, cu o majoritate redusă. Italia și Ungaria au votat împotrivă, Croația, Cehia, Suedia, Slovenia și Polonia s-au abținut.
Noul cadru legal va aduce scumpiri în piața imobiliarelor.
Ținte fixate de noua legislație
Textul, care intră acum în legislația UE, își propune să pregătească fondul de locuințe al Europei pentru zero net până în 2050 și cere renovarea clădirilor publice și private cu performanțe energetice proaste.
Țările UE vor trebui să-și prezinte planurile până în 2026 pentru a obține o reducere între 20% – 22% a consumului de energie pentru clădiri rezidențiale până în 2035, 55% din câștiguri provenind din renovarea a 43% dintre clădirile cu cele mai slabe performanțe energetice.
Până în 2030, cele mai slabe 16% clădiri din punct de vedere al performanței energetice trebuie renovate, până în 2033 procentul urcând până la 26%.
Din 2030, clădirile noi trebuie să fie ecologice prin proiectare – atât eficiente din punct de vedere energetic, cât și conectate la o sursă curată de căldură.
Statelor membre li se cere ca, în planurile naționale de renovare, să includă o cale de eliminare treptată a combustibililor fosili din încălzire până în 2040 și montarea de panouri solare obligatoriu pe acoperișuri, dacă este fezabil din punct de vedere economic, începând cu 2025.
Tipuri de cerințe aplicate clădirilor verzi
Există mai multe tipuri de cerințe care se aplică clădirilor ”verzi”. Acestea includ:
| Cerință | Descriere |
|---|---|
| Eficiență Energetică | Clădirile vor trebui să atingă anumite standarde de eficiență energetică cu scopul de a reduce amprenta lor de carbon. |
| Conservarea apei | Trebuie incorporate în clădiri sisteme de reducere a consumului de apă. |
| Managementul deșeurilor | Trebuie implementate programe de reducere a cantităților de deșeuri în timpul procesului de construcție și, după finalizare, clădirea trebuie să fie dotată cu sisteme de colectare selectivă. |
| Calitatea aerului | Clădirile trebuie să dețină sisteme eficiente de ventilare. Materialele toxice sunt interzise la construcție. |
| Sustenabilitatea locației construite | Clădirea trebuie să producă un impact minim asupra mediului. |
Nerespectarea cerințelor privind clădirile ecologice poate produce consecințe legale: amenzi, întârzieri în aprobarea proiectului și potențiala răspundere pentru daunele mediului.
Nerespectarea reglementărilor privind construcțiile ecologice poate duce incapacitatea de a obține autorizațiile necesare.
Efecte ale legii: costuri și beneficii
Legea aduce un important impuls cercetării în domeniul construcțiilor, respectiv dezvoltării de materiale și sisteme care să corespundă nevoii de eficiență. Condiția de bază pentru ca legea să producă o creștere economică este ca aceste noi materiale și tehnologii să fie produse în interiorul UE, nu importate din țări terțe.
De partea cealaltă a spectrului, este de așteptat ca legea să genereze creșteri ale prețurilor de vânzare din cauza costurilor de execuție crescute, dar și ca efect al perspectivei unor facturi mici.
O altă mare problemă este legată de amploarea și costurile renovării.
Potrivit statisticilor europene, în UE, 23% dintre case au fost construite înainte de 1945, iar 26% au fost construite între 1945 și 1969. Asta înseamnă că 49% dintre case au fost construite înainte ca primele standarde termice să fie introduse în anii 1970. Doar 23% au fost construite după 1990. (Statistica este una generală, procentele diferind, uneori substanțial, în funcție de țară).
Or, costurile renovării a aproape 50% din patrimoniul imobiliar al unei țări într-un termen relativ scurt sunt aproape imposibil de suportat de bugetele naționale- oricum presate de cheltuieli sociale și de apărare. Acesta a fost, de altfel, principalul argument al votului negativ dat de Italia și de Ungaria.
Apoi, datele Eurostat privind deținerea de locuințe, arată că sunt mai mulți proprietari de case în Europa de Est, mai săracă, decât în Europa de Vest. În România, procentul proprietarilor este de puțin peste 95%. Procente de peste 90% se găsesc în majoritatea statelor fost comuniste, în timp ce Germania (49,1%) și Elveția (42,2%) au de departe cel mai scăzut procent de proprietari de locuințe din Europa.
Industria primește legea cu bucurie
Pentru sectorul construcțiilor care va livra EPBD – de la producătorii de izolație până la furnizorii de regulatoare inteligente de temperatură – legea înseamnă o creștere binevenită a vânzărilor.
„Industria eficienței energetice este pregătită să livreze și să facă clădiri eficiente – va fi următoarea poveste de succes industrial a Europei”, a declarat Julie Kjestrup, președintele asociației industriale EuroACE.
Asociația germană a industriei grele BDI, care s-a implicat intens în elaborarea legii, a declarat: „Directiva UE privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) trebuie să ofere un impuls important pentru protecția climei în Europa”.
Deneff, o altă asociație de eficiență energetică, a numit adoptarea un „pas așteptat în direcția corectă, atât pentru protecția climei, cât și pentru industria renovării clădirilor, care este sub presiune”.
(Citiți și: ”Clădirile verzi și economisirea energiei – măsuri esențiale pentru reducerea cu 55% a emisiilor din UE până 2030”)
***
