Resursele Terrei se termină. Oamenii trăiesc astăzi zilele din viitor!

Luni, 8 august, se vor epuiza toate resursele pe care planeta le putea regenera până la sfârşitul anului, a calculat Global Footprint Network, un ONG care se ocupă de protecţia mediului. Din acel moment şi până pe 31 decembrie, omenirea va trăi pe credit, scrie Le Figaro. Oamenii au atins acest plafon pentru prima dată la 19 decembrie 1987. 

Un comunicat semnat de două dintre cele mai mari organizaţii de mediu din lume,  

, (

) anunţă că resursele de apă, de efective de animale, de peşte şi culturi agricole pe care planeta le poate produce până la sfârşitul acestui an vor fi epuizate pe 8 august.

În 2015, ziua în care omenirea a început să trăiască pe credit a fost 13 august iar activiştii de mediu au calculat că în 2030 resursele regenerabile vor fi epuizate pe 28 iunie.

„Pentru acoperirea consumului, avem nevoie în acest moment de 1, 6 planete”, scrie în comunicatul celor două organizaţii. „Costul acestui supraconsum este deja vizibil:penuria de apă, deşertificarea, eroziunea solului, scăderea productivităţii agricole şi a resurselor piscicole, dispariţia speciilor de animale şi defrişările”, arată aceeaşi sursă.

La această situaţie, cea mai mare influenţă asupra degradării planetei o au emisiile de dioxid de carbon, susţin activiştii de mediu. CO2 reprezintă „60% din amprenta ecologică globală” pe care o lasă oamenii, a calculat Global Footprint.

În ultimii 46 de ani, ziua în care resursele naturale s-au epuizat a venit din ce în ce mai devreme. În 1970, a fost calculată pentru 23 decembrie. Au urmat 3 noiembrie în 1980, 13 octombrie în 1990, 4 octombrie în 2000, 3 septembrie în 2005 şi 20 august în 2014.

În 2013 Fondul Mondial pentru Natură (WWF) estimea că pentru satisfacerea nevoilor umanităţii, ar fi necesară mai mult de o planetă şi jumătate, acum este nevoie de 1, 6 planete. Până în 2050, va fi nevoie chiar de două planete. Creşterea demografică şi consumul individual sunt principalele motive ale acestei situaţii.

Acest bilanţ ar putea fi atenuat prin contribuţia fiecărui locuitor:de exemplu, prin consumul unei cantităţi mai mici de carne, prin efectuarea unui număr mai mic de călătorii cu avionul sau prin cumpărarea unor aparate electronice mai eficiente energetic, precizează WWF.

Ziua mondială a depăşirii resurselor este calculată de organizaţia neguvernamentalăcanadiană Global Footprint Network, ce a creat de altfel şi noţiunea de “amprentă ecologică”.

Raportând suprafaţa Planetei la numărul de locuitori ai acesteia, rezultă o suprafaţă de teren de care este nevoie, pentru a se asigura necesarul de resurse şi pentru a se neutraliza deşeurile generate de consumul nostru. Astfel, se calculează amprenta ecologică (ecological footprint), index ce măsoară presiunea pe care omenirea o exercită asupra ecosistemelor. 

România are una dintre cele mai mici amprente ecologice din Uniunea Europeană /UE/, echivalentul a 1, 7 planete, potrivit WWF. Canada, statele din Peninsula Scandinavă, Rusia, Ţările Baltice, Australia, cea mai mare parte a Americii de Sud şi unele state din Africa pot fi catalogate drept „creditori“, biocapacitatea lor fiind cu 150 % mai mare decât amprenta lor ecologică. 

Anul trecut s-au înregistrat pe glob cele mai mari temperaturi, precum şi o creştere fără precedent a nivelului mărilor şi a emisiilor de dioxid de carbon, în parte din cauza fenomenului El Nino, dar şi din cauza topirii gheţarilor. Concluziile sunt cuprinse într-un studiu publicat ieri, “State of the climate”, bazat pe activitatea a 450 de oameni de ştiinţă.

Raportul emis anual de Administraţia americană pentru oceane şi atmosferă, arată că în prezent lumea este cu 1 grad Celsius mai caldă decât în perioada preindustrială, iar în mare parte cauzele sunt legate de poluarea cu gaze cu efect de seră, notează Reuters.

În acelaşi timp, climatologii de la NASA, citaţi de France Presse, vorbesc despre depăşirea recordului  de temperatură  în acest an, deoarece primele şase luni din 2016 au fost de departe cele mai calde din istorie.