AUR a depus un proiect de lege pentru eliminarea taxei pe coletele chinezești, deși ea protejează piața românească și aduce venituri la buget – AUR s-a opus și legislației pentru doborârea dronelor rușești

AUR a depus la Senat o inițiativă legislativă pentru eliminarea taxei logistice de 25 de lei aplicată coletelor non-UE.
Inițiativa AUR pornește de la reîncâlzirea unui fake news-ul care a circulat la începutul anului privind redirecționarea coletelor către Ungaria (Budapesta, în particular) și pierderile economice ale României, care ar apărea din cauza acestei redirecționări. În realitate, taxarea se face în țara destinatarului coletului, indiferent pe unde intră acest colet în Europa.

Amintim că de la 1 ianuarie 2026 a intrat în vigoare o taxă per colet de 25 de lei, sumă ce este colectată, plătită și raportată de furnizorii de servicii poștale și curierat, în baza legii nr. 239/2025 – aceasta vizează coletele extra-comunitare (ce au loc de începere a livrării în afara spațiului european) intrate pe teritoriul național a căror valoare se situează sub pragul de 150 de euro.

Obiectivul declarat al Guvernului la introducerea taxei a fost descurajarea fragmentării artificiale a comenzilor de mare valoare în colete mici, pentru a evita plata taxelor vamale, în contextul creșterii semnificative a numărului de colete livrate din spaţiul extracomunitar în România, de la doar câteva mii, la peste 200.000 de colete livrate zilnic.

Cum motivează AUR, care s-a luptat și împotriva legislației pentru doborârea dronelor rusești – Partidul naționalist, lobby pentru mărfurile chinezești ale Temu și Shein

Inițiativa legislativă depusă de AUR la Senat prevede abrogarea taxei logistice, pe motiv că a generat disfuncționalități atât în sistemul fiscal, cât și în circuitele economice și logistice. Inițiatorii susțin că, fiind o taxă fixă independentă de valoarea bunurilor, aceasta încalcă principiile proporționalității și echității fiscale, scumpind artificial comerțul online transfrontalier și afectând direct consumatorul final.

Inițiatorii mai argumentează că firmele de curierat au fost transformate în „colectori ai unei obligații fiscale atipice”, cu un regim sancționator sever și riscuri juridice semnificative, fără ca sarcina administrativă impusă să fie justificată proporțional cu scopul urmărit.

Pe partea economică, inițiatorii susțin că taxa a condus la redirecționarea fluxurilor de colete către hub-uri logistice din alte state – afectând comerțul pe Aeroportul Otopeni – și că, în loc să crească veniturile bugetare, a redus în fapt volumul importurilor, ducând implicit la scăderea încasărilor din taxe vamale și TVA.

După cum am arătat deja în materialul de la LINK, taxa este funcțională și a adus bani la bugetul de stat.

Notă: Amintim că AUR și celelalte așa-zis partide de opoziție SOS România și POT (Partidul Oamenilor Tineri) s-au opus și chiar au contestat la Curtea Constituțională a României (CCR), în primăvara anului 2025, proiectul legislativ care permite Armatei Române să doboare dronele rusești care intră ilegal în spațiul aerian național.

1,95 milioane de colete extra-UE cu valoare mai mică de 150 de euro au intrat în România în ianuarie

Doar în ianuarie, bugetul de stat a avut încasări de aproximativ 48,9 milioane de lei în luna ianuarie din această taxă logistică de 25 de lei aplicată coletelor non-UE, ianuarie fiind prima lună de aplicare a acestei taxe, potrivit unui răspuns al ANAF la o solicitare a CursDeGuvernare.ro din final de martie.

Încasările din luna ianuarie din această taxă de 25 de lei corespund unui număr de 1.956.809 colete livrate în România din afara spațiului UE, mai bine de 90% având proveniență China. Comparativ cu luna ianuarie 2025, numărul de colete livrate din spațiul extracomunitar în ianuarie 2026 s-a diminuat cu aproximativ 15%.

”Comparativ cu luna ianuarie 2025, numărul de colete livrate din spațiul extracomunitar s-a diminuat cu aproximativ 15%. Faţă de numărul coletelor livrate în perioada sărbătorilor de iarnă ale anului 2025, numărul coletelor livrate la începutul anului 2026 s-a diminuat cu circa 27%, dar trebuie considerat și că, istoric, la sfârşitul anului se înregistrează vânzări mai mari decât în alte perioade. Conform execuţiei de casă a bugetului de stat, valoarea încasărilor aferente lunii ianuarie 2026 reprezentând taxa logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare însumează 48.882.275 lei”, a transmis ANAF la solicitarea CursDeGuvernare.ro.

Anualizând, încasările bugetului din această taxă, în 2026, ar putea depăși 600 de milioane de lei, în contextul unei probabile reveniri a consumului pe parcursul anului.

Taxa e încasată de bugetul de stat, nu de UE – de la 1 noiembrie o taxă similară se va aplica oricum în toate țările UE

Merită punctat că România nu pierde bani prin aplicarea acestei taxe, pentru că la nivel european ele sunt încă scutite de taxe vamale – dimpotrivă, chiar dacă aceste colete ar fi fost supuse taxelor vamale ale UE, veniturile se constituiau la nivel UE, nu la nivelul României. Asta înseamnă, din nou, că bugetul de stat câștigă de pe urma taxei.

În plus, oricum excepția privind taxele vamale urmează să fie ridicată cu 1 iulie, iar cu 1 noiembrie o taxă similară celei adoptate de România se va aplica în toate statele UE.

Mai mult, România este unul dintre primele state membre care a acționat în această direcție, în ideea în care produsele sunt asociate cu riscuri pentru consumatori, de la lipsa aplicării regulilor în materie de protecție a consumatorilor (drept retur, garanții) până la aspecte de siguranță a produselor.

Tsunami-ul de colete din China produce o serie de efecte negative asupra economiei și mediului

Amintim că taxa în cauză a fost instituită în contextul creșterii semnificative a numărului de colete livrate din spațiul extracomunitar în România, de la doar câteva mii, la peste 200.000 de colete livrate zilnic.

În același timp, aducem aminte că, potrivit Guvernului, această situație a generat o serie de efecte gative asupra economiei, mediului cetăţenilor/locuitorilor din România, cum ar fi:

• Costuri de mediu datorate volumului mare de activitate de distribuție auto la nivel naţional a coletelor precum şi cu deşeurile rezultate din acestea;

• Suprasolicitarea autorităților vamale: volumul mare de colete provenite din spaţiul extracomunitar necesită resurse semnificative pentru procesare și control, fără a genera venituri proporționale. Costurile pentru gestionarea supraîncărcării logisticii necesare pentru gestionarea acestor livrari care au crescut semnificativ în ultimii 5 ani;

• Concurenţă neloială: retailerii locali, care respectă obligaţțiile fiscale şi de conformitate, sunt dezavantajaţi în fața platformelor extracomunitare care beneficiază de scutiri și costuri reduse;

• Risc crescut de produse neconforme: lipsa unui control riguros poate permite intrarea pe píaţă a unor produse care nu respectă standardele UE de siguranţă și calitate. Statul are costuri legate de protecția consumatorilor privind atât neconformitatea produselor achiziționate, adresarea pericolelor la care sunt expuşi consumatorii inclusiv tratarea acestora dar şi privind activitatea de combatere a contrafacerii;

• Costuri directe datorate evaziunii fiscale comise de furnizori externi nerezidenţi cali în România și care nu pot fi uşor combătuţi;

• Pierderea de venituri bugetare: din practică, s-a constatat că trimiterile ce provin din spaţiul extracomunitar se situează sub valoarea de 150 de euro, chiar dacă valoarea produselor comandate de acelaşși cumpărător în cadrul unei singure comenzi plasate depăşește această valoare. Această fracţionare, este făcută special pentru încadrarea acestor trimiteri în schema IOSS, pentru care se aplică scutirea de taxe vamale;

• Totodată, practicarea unor preţuri de dumping şi a unei concurențe neloiale, prin ocolirea obligaţiei de a plăti taxele şi impozitele datorate, conduce la pierderi semnificative pentru economia locală prin deteriorarea comerţului national

(Citiți și: ”Câți bani a adus la buget noua taxă pe coletele extra-UE. În ianuarie taxa s-a aplicat la 1,95 milioane de colete – Peste 90% vin din China”)

(Citiți și: ”China, în economia României: Responsabilă pentru un sfert din deficitul comercial la 7 luni – Importurile noastre au crescut, iar exporturile au scăzut, ambele cu procente de 2 cifre”)

(Citiți și: ”UE impune o taxă de 3 euro pentru a combate tsunami-ul de importuri chineze prin colete mici – O taxă similară de 25 lei intră în vigoare în România de la 1 ianuarie”)

(Citiți și: ”În 2025, aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România ca destinație finală”)

(Citiți și: ”Precizările Ministerului Finanțelor cu privire la controversele din jurul taxării coletelor extracomunitare de sub 150 de euro”)

***