Europa visează la 12 noi centrale nucleare, dar dar încă nu știe cum va plăti costurile de 130 mld. euro. Planurile

Statele din Europa Centrală și Est (ECE) au planuri mari pentru construirea de noi centrale nuclear-electrice, însă întrebarea care se pune este cine va finanța aceste proiecte costisitoare, scrie Bloomberg.

Dezastrul de la Centrala de la Cernobîl din 1986 a frânat proliferarea proiectelor nucleare din epoca sovietică în Europa de Est, iar după căderea regimurilor comuniste, aproape toate au fost sistate.

Acum, pe măsură ce vestul continentului se concentrează pe modernizarea sau înlocuirea vechilor reactoare, în est se manifestă un mare entusiasm pentru construirea de noi capacități. Întrebarea este cine va plăti pentru acestea și cât de multe dintre ele se vor construi în realitate.

Din Cehia până în România, guvernele elaborează planuri pentru ceea ce unii au numit „cel mai mare proiect al secolului”. Se dorește construirea a cel puțin de 12 noi centrale nucleare, în valoare de aproximativ 130 miliarde de euro, conform calculelor făcute de Bloomberg. Primul reactor ar putea fi operațional peste 10 ani.

Energie nucleară în locul centralelor pe cărbune

Fostele state comuniste au moștenit în mare parte centralele construite în perioada de expansiune a energiei nucleare din anii 1970 și 1980. Acestea se apropie însă de sfârșitul perioadei de funcționare. Astfel că guvernele au sprijin politic pentru construirea de noi facilități energetice mai ales pe fondul presiunilor Uniunii Europene pentru surse mai ecologice și după ce au fost forțate să renunțe la aprovizionarea cu gaze rusești ieftine.

Provocarea este că în aceste țări nu există know-how-ul necesar și se străduie să finanțeze aceste proiecte ambițioase. Deoarece niciun investitor privat nu își va asuma toate riscurile de a construi noi reactoare nucleare, este necesară intervenția guvernelor. Cheia o reprezintă subvențiile UE, dar și pentru aceste fonduri este o concurență mare.

Sursele de finanțare sunt limitate

„Finanțarea este de departe cea mai mare problemă”, a declarat economistul Agenției pentru Energie Nucleară, Jan Horst Keppler, cu ocazia unei conferințe din iunie ținută la Praga.

În Europa de Vest, situația este mixtă. De exemplu, Belgia și Spania intenționează să elimine treptat energia nucleară, dar termenul a fost amânat din cauza îngrijorării privind siguranța aprovizionării cu energie după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Alte state își continuă politicile energetice. Austira a decis să renunțe la energia nucleară printr-un referendum din 1978. Germania a continuat cu închiderea reactoarelor nucleare după decizia luată de guvern imediat după dezastrul de la Fukushima (Japonia) din 2011.

În schimb, Franța, Belgia, Finlanda și Suedia continuă să genereze peste o treime din necesarul de energie în centrale nucleare care aprovizionează peste 100 milioane de persoane. Cel mai nou reactor din UE – Olikiluoto 3 din Finlanda – a fost pus în funcțiune anul trecut. În Franța, un nou reactor – Flamanville 3 EPR – va fi conectat la rețea în această vară, cu o mare întârziere.

Energia nucleară trebuie subvenționată masiv

În timp ce subvențiile guvernamentale pentru a pune în funcțiune noile reactoare vor primi aproape sigur aprobarea UE, amploarea acestora este imensă. De exemplu Polonia, unde cărbunele a fost principalul combustibil pentru producția de energie electrică, costurile pentru trecerea la energia nucleară sunt prea mari.

Guvernul de la Varșovia rămâne blocat în negocieri cu privire la modul de finanțare a reactoarelor Westinghouse Electric Co. destinate primei sale centrale, al căror cost poate depăși 30 de miliarde de dolari – o sumă echivalentă cu întregul buget de apărare al țării pentru 2023, sau 3,9% din produsul intern brut.

„Energia nucleară este diferită de alte surse de electricitate”, a spus Marcin Kaminski, managerul de risc care a ajutat la construirea primelor reactoare din Polonia la Polskie Elektrownie Jadrowe. „Este o mare nevoie de implicare a statului.”

Fondurile europene sunt limitate

Țările din Europa de Est nu sunt așteptate să ia decizii de investiții prea curând. Ele așteaptă ca UE să autorizeze ajutorul de stat în cadrul ciclului său bugetar 2028-34, care ar putea fi aprobat în iunie anul viitor. Planurile de tranziție la energie verde ale UE includ energia nucleară.

Polonia ar putea lua în considerare un așa-numit contract pentru diferență, o formă de subvenție de stat folosită de Electricite de France SA și de guvernul Regatului Unit pentru proiectele lor.

România creează un vehicul cu destinație specială și se uită la o combinație de obligațiuni verzi, împrumuturi de stat și contracte pe diferență, a declarat Vasile Dascălu, directorul financiar la Nuclearelectrica, deținută de stat.

Cehii, între timp, vor decide până la sfârșitul lunii august de la care companie vor cumpăra cel puțin un reactor. Ministrul adjunct al economiei și comerțului, Tomas Ehler, a declarat în timpul întâlnirii din iunie de la Praga că „nu există o ofertă competitivă de finanțare” și că împrumuturile guvernamentale ar putea acoperi 90% din costuri.

În Europa, costurile sunt tot mai mari

Industria europeană contrastează cu modelul deținut stat în China și Rusia, care construiesc cele mai multe reactoare. Proiectele nucleare europene sunt, de asemenea, renumite pentru întârzierile de construcție și costurile care se umflă continuu. În Slovacia, de exemplu, o nouă unitate de la centrala Mochovce a fost întârziată cu un deceniu și a costat de două ori mai mult decât cele 2 miliarde de euro estimate inițial.

Primul reactor din regiune a fost în Slovacia (pe atunci Cehoslovacia) și a intrat în funcțiune comercială în 1972. În timp ce Austria vecină a evitat energia nucleară, Slovacia și-a păstrat sprijinul public și politic pentru nuclear. Pur și simplu nu au fost suficiente investiții, potrivit Branislav Strycek, directorul executiv al celei mai mari companii de utilități din Slovacia.

Criza energetică a surprins Europa nepregătită

„Am intrat în criză pentru că electricitatea a fost extrem de ieftină timp de 15 ani și nimeni nu a investit în capacități noi de producție”, a spus el. „Așadar, când războiul a început brusc, nu am avut la ce alte capacități să apelăm pentru că nu existau surse care să nu fie în folosință.”

În momentul de față, singurele centrale nucleare noi din UE care se construiesc sunt cea din Slovacia și una în Ungaria, unde Rusia finanțează construcția centralei nucleare Paks II prin Rosatom Corp., liderul mondial în producția de combustibil nuclear.

***