o comparație cu Vestul și cu restul. PIB/locuitor la PPS, mult peste Berlin și Viena

Numărul angajaților din București a fost de 1.093.506 de persoane în iunie anul acesta, adică 19% din totalul de 5.754.304 de salariați activi ai României lucrau în Capitală, conform datelor INS și MMPS prelucrate de CursDeGuvernare.
Câștigul salarial mediu din București s-a situat, în aceeași lună, de 6.428 de lei, cu 25% peste media țării, de 5.118 lei.

Bucureștiul este însă povestea de succes a României, perfect integrat în Europa și deloc reprezentativ pentru restul țării.

În timp ce indicatorii naționali importanți rămân în urma mediilor UE, Capitala a mers cu piciorul pe accelerație și a atins deja nivelul de prosperitate din multe alte capitale europene.
PIB-ul pe cap de locuitor din 2022 (cele mai recente date Eurostat la nivel de regiuni) din București – Ilfov aproape că a prins din urmă media Uniunii – a fost de 35.200 de euro, comparativ cu 35.400 de euro.

De 2,36 ori peste media țării, care a fost de numai 14.900 euro/locuitor.

(Citește și: Unde a ajuns prosperitatea României față de media UE: 80% la PIB/capita, 89% la consum, 54% la prețuri)

București – Ilfov, în Top 10 european la PIB pe cap de locuitor în PPS; mult peste Viena și Berlin

Cei 35.200 de euro per locuitor plasează București – Ilfov pe locul 100 în cadrul celor 242 de regiuni NUTS2 ale UE, dar la PIB-ul pe cap de locuitor în PPS, București – Ilfov este pe locul 8 în top, socotit la paritatea puterii de cumpărare (PPS):

NOTĂ:
paritatea puterii de cumpărare (PPS) se folosește pentru ajustare în funcție de prețurile diferite. În comparațiile între țări, în cazul PIB-ulului pe cap de locuitor, cifrele nu sunt exprimate doar într-o monedă comună, sunt ajustate și cu diferențele dintre prețurile produselor din coșul de consum – altfel, s-ar obține o supraestimare a nivelurilor PIB-ului în țările cu prețuri mari, comparativ cu țările care au niveluri mai scăzute ale prețurilor.

În 2022, datele arată că PIB-ul pe cap de locuitor a fost cel mai ridicat în Irlanda de Sud, cu 286% din media UE, urmată de Luxemburg (257% din media UE), Irlanda de Est și Centrală (247%), Praga Cehia (207%) și Région de Bruxelles Capitale Belgia (196%).

Conform Eurostat, „PIB-ul pe cap de locuitor ridicat din aceste regiuni (Luxemburg, Bruxelles și Praha) poate fi explicat parțial prin afluxul ridicat de lucrători care fac naveta și prin unele întreprinderi multinaționale importante domiciliate în aceste regiuni (Irlanda de Sud, de Est și Midland)”, o explicație valabilă și pentru regiunea București – Ilfov, cu 177% din PIB-ul pe cap de locuitor al UE în PPS.

Pentru comparație, Viena se află abia pe locul 24, cu un PIB pe cap de locuitor exprimat în PPS de 142. Berlinul – locul 144, cu 122 PIB per locuitor, în PPS.

Cea mai mare pondere a populației care câștigă mult mai mult decât restul țării

Diferențele dintre Capitală și restul regiunilor reflectă inegalitățile uriașe, o prăpastie ce există și în cazul comparației dintre marele urban, per total, și mediile naționale.

Iar România este caz unic în Europa, în ceea ce privește aceste discrepanțe.

De exemplu, marele urban din țara noastră înregistrează cea mai mare pondere a persoanelor care au venituri cu cel puțin 60% mai mari decât venitul median (pragul care împarte locuitorii în jumătate din populație cu venituri sub acest prag și jumătate din populație cu venituri peste acest plafon).

Astfel, 36,4% din populația marilor orașe din România avea în 2022 venituri ce reprezentau cel puțin 160% din venitul median al populației. Media UE era de 20,5%.

Menționăm că marele urban reprezintă „cities” din clasificarea Eurostat a unităților administrativ teritoriale în funcție de gradul de urbanizare, unde avem:

• (1) orașe (engl. cities)

• (2) orașe mici și suburbii (engl. towns and suburbs)

• (3) zone rurale (engl. rural areas)

Una dintre cele mai mari ponderi de familii mulțumite cu situația lor financiară

Marele urban românesc, în datele căruia Capitala are un aport major, consemnează și unul dintre cele mai ridicate procente de gospodării ce se declară satisfăcute cu situația lor financiară: 7,1% din familiile din această categorie de orașe. După Țările de Jos, Finlanda și Suedia – unde 7,5%, respectiv 7,3% dintre gospodăriile din urbanul mare sunt mulțumite de situația lor financiară.

Procentul este peste media UE, de 6,6% din gospodăriile marelui urban.

Faptul că se trăiește mai bine în urbanul mare românesc decât în urbanul mare european o dovedește și ponderea de populație aflată în risc de sărăcie și excluziune socială.

În România anului 2022, 18,9% din populația marelui urban se afla în acest risc (AROPE), în timp ce media UE era de 21,7%. În Franța și Germania, procentul depășea 24%.

Dar, situația din marele urban românesc este și la acest capitol foarte departe de ceea ce se întâmplă cu media națională: ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială a fost de 34,4% în 2022 la nivel național.

În Franța și Germania inegalitățile sunt mult mai reduse. Acest indicator înregistra în 2022 o medie națională de 20,7%, respectiv de 21,1%.

Distanța față de media din marele urban al acestor țări reflectă o cu totul altă realitate socială – diferențele în funcție de gradul de urbanizare sunt mult mai atenuate și procentele sunt mai mari în marile orașe, în metropolele ce atrag nu doar locuitori din alte zone, ci și mult mai mulți imigranți. Este cazul tuturor metropolelor.

În termeni palpabili, nu stăm chiar așa de bine

Satisfacția cu situația financiară este un indicator de percepție, total subiectiv, care presupune comparația cu ceilalți, cu cei mulți, care nu câștigă nicidecum atât de bine, precum cele 7,1% gospodării din marele urban.

Lucrurile nu stau însă la fel de bine raportate la UE. Dovada o reprezintă cheltuielile medii de consum ale gospodăriilor exprimat în PPS – media marelui urban din UE era în 2022 de 26.827, în timp ce în urbanul mare românesc a fost de numai 17.920.

(Citiți și: ”Economia frânează și se agață de consumul gospodăriilor – schimbările în structura PIB continuă”)

****