Românii în 2023 – studiu IRES

Șapte din zece români cred că România se îndreaptă, la final de 2023, într-o direcție greșită- aceasta este prima concluzie a studiului realizat, anual, de IRES, care arată modul în care românii evaluează anul care tocmai se încheie.

Sondajul, reprezentativ la nivel național, este un indicator al relației pe care românii o au cu statul, al reprezentării pe care o au aceștia asupra societății, în ansamblul ei, dar reprezintă și un instrument de evaluare a stării de spirit a oamenilor în contextul climatului general din societate, dominat, odată cu pandemia de COVD-19 și de începerea unor războaie în regiune, de policrize.

Concluzii IRES: Politica și guvernarea, mai rău în 2023 decât în 2022

Studiul IRES are următoarele concluzii:

• Patru din zece români spun că 2023 a fost mai rău pentru România decât anul 2022.
• Politicienii rămân pe ultimul loc în topul categoriilor profesionale în care românii au încredere.
• Patru din zece participanți la sondaj evaluează 2023 ca fiind mai rău decât anul 2022 în ceea ce privește politica și guvernarea.
• Creșterea prețurilor și neprimirea României în Schengen sunt indicate ca fiind fenomenele care au marcat negativ, anul 2023, în România.
• Doar 5% dintre români spun că au tot ce le trebuie și își permit să își cumpere tot ceea ce își doresc, în timp ce unul din zece români spune că se descurcă foarte greu, iar peste un sfert dintre respondenți recunosc că au doar strictul necesar.
• 6% dintre români spun că au suferit de foame în 2023.
• Peste un sfert dintre români au fost nevoiți să amâne, în anul 2023, plata unei facturi la utilități.
• Creșterea prețurilor (29%) și războiul din regiune (24%) rămân principalii factori care au determinat  îngrijorarea românilor și în 2023.
• Evenimentele care au avut loc sub egida Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023 întrunesc opțiunile a peste un sfert dintre români pentru a reprezenta ”evenimentul anului 2023 în România”.

Modul în care românii se raportează la stat și la societate

Șapte din zece români sunt de părere că direcția în care merge România, la finalul anului 2023, este una greșită. Puțin peste un sfert dintre români cred, totuși, că direcția țării este una bună, optimismul fiind mai ridicat în rândul tinerilor și a persoanelor educate. 

Datele IRES arată că, spre deosebire de anul trecut, optimismul românilor se află într-o ușoară creștere: dacă la finalul anului 2022, 57% dintre respondenți spuneau despre anul 2022 că a fost mai prost pentru România decât 2021, anul acesta doar 40% dintre participanții la sondaj cred că 2023 a fost mai rău pentru România decât anul precedent.

Trei din zece respondenți spun că 2023 a fost la fel cu 2022, iar 29% spun chiar că acest an a fost mai bun decât anteriorul. În acest caz, optimiștii sunt prezenți în proporții mai ridicate în rândul respondenților tineri, dar și în rândul vârstnicilor și a persoanelor cu educație scăzută.

Încredere în profesii

Atunci când au fost invitați să indice nivelul de încredere pe care îl au față de 15 profesii, cei mai mulți dintre respondenți i-au plasat pe scala pozitivă (foarte multă încredere și multă încredere) pe pompieri (91%: =), pe specialiștii în IT (62%: -15%), pe asistenții medicali (68%: -1%), pe ofițerii de armată (66%: =) sau pe ingineri (65%: -4%). Sunt urmați de medici (62%: +3%), de economiști (56%: +1%), de preoți (52%: -7%), de profesori (52%: -7%) și de funcționari bancari (51%: -4%).

Românii îi plasează în topul încrederii, pe ultimele poziții, pe avocați ( 49%: +1%), judecători (47% =), jurnaliști (44% =), polițiști (41%: +1%). Pe ultimul loc se află politicienii, doar unul din zece români declarând că are multă și foarte multă încredere în aceștia. De altfel, ierarhia nu s-a schimbat în mod semnificativ în ultimul an, chiar dacă unele profesii se situează mai jos în topul încrederii, procentele sunt foarte apropiate cu cele înregistrate la sondajul similar din decembrie 2022.

(*Valorile dintre paranteze reprezintă procentul actual și variația față de procentele înregistrate în studiul similar, realizat în 2022*).

Neîncredere în politică și în politicieni

Și acest studiu confirmă tendința înregistrată în ultimii zece ani cu privire la raportarea românilor față de politică și față de politicieni: neîncrederea este atitudinea dominantă.

Lipsa de încredere a oamenilor în politicieni este ilustrată și de modul în care au perceput anul care tocmai se încheie din perspectiva politicii și a guvernării din România. Patru din zece participanți la sondaj evaluează anul acesta ca fiind mai rău decât 2022, peste o treime sunt de părere că a fost la fel ca și precedentul, iar mai puțin de o cincime crede că a fost mai bun decât anul 2022.

Vârstnicii sunt cei care evaluează anul 2023 ca fiind mai bun sub aspectul politicii și a guvernării, în proporții mai ridicate decât media, în timp ce bărbații și respondenții activi (35 – 50 ani) sunt mai critici.

În ceea ce privește relația cu autoritățile, 8% dintre participanții la sondaj spun că, în anul 2023, au oferit un cadou (de orice fel) unui funcționar sau unui angajat al unei instituții sau companii de stat, iar 4% recunosc că au oferit chiar bani.

Evenimentele anului 2023

Dintr-o listă de evenimente care au avut loc, în România, în anul 2023, cele care s-au desfășurat sub egida Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023 (incluzând aici și expoziția Constantin Brâncuși) întrunesc cele mai multe răspunsuri (29%) pentru a primit tilul ”evenimentul anului 2023, în România”.

Al doilea eveniment care a marcat România, în 2023, este considerat a fi calificarea echipei de fotbal a României la turneul final al Campionatului European de Fotbal – UEFA EURO 2024, care va avea loc, în vara anului 2024, în Germania (24%).

Pe locul trei se află inaugurarea podului de la Brăila, din luna iulie (21%), urmată de câștigarea celor patru medalii de aur la Campionatul Mondial de Canotaj din Cehia (16%).

Rotația partidelor la guvernare a întrunit opțiunile a doar 4% dintre participanții la sondaj, iar faptul că România a devenit campioană mondială la minifotbal este socotit evenimentul anului 2023 de 3% dintre respondenți.

Evenimentele negativ al anului: Creșterea prețurilor, neadmiterea în Schengen

Aproape 4 din 10 români (39%) plasează creșterea prețurilor ca fiind evenimentul care a marcat negativ România în anul 2023.

Este urmat de neprimirea României în Schengen (24%), de explozia de la Crevedia din seara zilei de 26 august (15%) și de majorarea impozitelor și taxelor pentru antreprenori (8%). Alți 6% dintre participanții la sondaj spun că greva profesorilor (mai – iunie) este evenimentul care a marcat negativ țara noastră, 4% indică acuzațiile de dopaj care i se aduc Simonei Halep, iar 3% vorbesc despre rotația partidelor la guvernare.

Nivelul de trai, sub semnul creșterii prețurilor

Chiar dacă remarcăm un relativ optimism în ceea ce privește modul în care românii își evaluează nivelul general de trai, fenomenul creșterii prețurilor care a continuat trendul ascendent început în anul 2022 și-a pus amprenta asupra comportamentului de consum al românilor și a modului în care aceștia se raportează la cheltuieli și la situația lor financiară.
 
Față de studiul realizat în 2022, gradul de satisfacție autoperceput cu privire la traiul de zi cu zi s-a îmbunătățit. Dacă în decembrie 2022, 41% dintre români spuneau că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de felul în care trăiesc, în decembrie 2023 60% dintre participanții la sondaj spun acest lucru.

Tinerii și respondenții care locuiesc în orașe sunt mai mulțumiți decât media, în timp ce persoanele cu educație scăzută și cele care locuiesc în Moldova se declară mai nemulțumiți cu privire la nivelul lor de trai actual.

Însă, doar 5% dintre participanții la sondaj spun că au tot ce le trebuie și își permit să își cumpere tot ceea ce își doresc, în timp ce unul din 10 români spune că se descurcă foarte greu, iar peste un sfert dintre respondenți recunosc că au doar strictul necesar.

Un sfert dintre cei chestionați declară că au tot ceea ce le trebuie, dar sunt mai degrabă chibzuiți, în timp ce 29% spun că se descurcă, chiar dacă asta nu înseamnă că își permit să cumpere tot ceea ce le trebuie.

În plus, procentul celor care declară că în 2023 au suferit de foame rămâne constant: și în acest an, 6% dintre români spun că au suferit de foame.

De asemenea, 65% dintre participanții la studiu spun că au redus cheltuielile cu produse de strictă necesitate în gospodărie, altele decât cele alimentare, 63% că au renunțat să cumpere anumite mărci de produse alimentare pe care obișnuiau să le folosească din cauză că s-au scumpit, iar 56% că au renunțat să cumpere diferite produse alimentare din cauza lipsei banilor.

În plus, peste un sfert dintre respondenți spun că au fost nevoiți să amâne plata unei facturi la utilități (apă, gaz, curent etc.).

Puțin peste o treime dintre participanții la sondaj (37%) au spus că au reușit să economisească bani în 2023 (față de 46% în 2022), 3 din 10 români au împrumutat bani  de la alți membri ai familiei, unul din cinci a împrumutat bani de la prieteni sau cunoscuți, iar 16% au împrumutat bani de la bancă.

De altfel, peste un sfert dintre cei chestionați spun că au, în prezent, o datorie neplătită (inclusiv credite), iar 19% susțin că există diferite persoane care le datorează bani. 

Motive de îngrijorare în 2023: prețuri, război

Creșterea prețurilor (29%) și războiul din regiune (24%) rămân principalii factori care au determinat  îngrijorarea românilor și în 2023. Frica de boală (10%) și-a mai diminuat din intensitate, fiind plasată pe locul patru în topul îngrijorărilor și este devansată de lipsa locurilor de muncă (12%).

Criza politică a reprezentat un factor de îngrijorare pentru 6% dintre români, reducerea veniturilor și lipsa de perspectivă pentru câte 4% dintre ei, iar singurătatea și nesiguranța locului de muncă pentru câte două procente.

Mai mult de o treime dintre participanții la sondaj nu au avut în 2023 nici un motiv de mare bucurie, vârstnicii, persoanele cu educație scăzută și cele care locuiesc în mediul rural fiind mai numeroase.
În schimb, aproape jumătate dintre participanții la sondaj spun că nici nu s-au confruntat cu o situație care să le producă o mare tristețe în acest an.

Inventarul activităților umane: Vacanțe și călătorii

79% dintre participanții la sondaj au părărâsit localitatea de domiciliu, cel puțin o dată, în acest an. Peste 40% dintre români au fost plecați în concediu, o treime dintre au fost plecați în străinătate, un român din cinci a călătorit cu avionul în 2023, iar 64% au mers cu autobuzul, troleibuzul sau metroul.

Cultură/ timp liber

58% dintre respondenți spun că, în acest an, au citit cel puțin o carte, iar 41% că au și cumpărat cărți.
36% au fost la un spectacol, iar 20% au fost pe stadion sau au asistat la o competiție sportivă.
62% au ascultat muzică (în alt mod decât la radio sau la televizor), iar 58% chiar au cântat, singuri sau împreună cu alte persoane.

62% și-au sărbătorit ziua de naștere, 57% au fost la o petrecere ocazionată de o nuntă sau de un botez, iar mai mult de jumătate (55%) au fost la un restaurant sau la un bar.

Peste trei sferturi dintre participanții la sondaj (76%) au declarat că au fost la biserică în acest an.

Aproape jumătate dintre participanții la studiu (47%) și-au cumpărat, în acest an, un obiect/un produs a cărui valoare a depășit 1.000 lei, iar 6 din 10 români (61%) au cumpărat cel puțin un produs online.

7 din 10 români spun că au fost la un consult medical, iar 22% că au fost internați în spital.

37% dintre participanții la sondaj recunosc că au fumat, în anul 2023, 17% au primit o amendă o sancțiune sau o penalizare, în timp ce unul din 10 participanți la studiu recunoaște că joacă jocuri de noroc.

Starea mentală și emoțională în 2023

7 din 10 români spun că au plâns cel puțin o dată, în 2023, 57% au recunoscut că le-a fost frică pentru că cineva drag ar putea muri, iar 4 din 10 respondenți s-au gândit la moarte.

În același timp, 34% s-au simțit singuri, 28% au simțit că au nevoie de ajutor și nu l-au primit, 28% au simțit nevoia de a discuta cu cu cineva apropiat și nu au avut cu cine să facă acest lucru, iar un sfert dintre participanții la studiu au avut nevoie de ajutor, dar nu au avut la cine să apeleze.

Unul din zece români a fost la psiholog, în contextul în care 68% spun că au avut parte de stări de stres pe parcursul acestui an.

16% dintre intervievați susțin că au fost, în anul 2023, victima unei violențe verbale, pe stradă.

***