Guvernul a împrumutat 200 mil. euro în yeni

Guvernul României a împrumutat joi suma de 33 de miliarde de yeni (204,5 milioane de euro) prin lansarea a trei serii noi de obligațiuni denominate în yeni japonezi cu maturitatea de 3 ani, de 5 ani și de 7 ani, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial.

Este prima emisiune în yeni din anii ’90, aceasta având ca scop testarea interesului investitorilor pentru titlurile României. Conform datelor Ministerului Finanțelor, echivalentul a 1,15 miliarde de lei din stocul de datorie publică a României era denominat în yeni, la nivelul lunii iunie 2024, singura valută străină în afară de euro și dolar.

Intenția de a ieși din nou pe piața japoneză a fost anunțată și în cadrul celei mai recente strategii de administrare a datoriei publice. ”MF intenționează și utilizarea de instrumente în afara Programului MTN atât prin accesarea piețelor specifice, cum este cazul pieței japoneze prin lansarea de emisiuni Samurai, cât și a altor tipuri de plasamente care pot adresa investori specifici având în vedere beneficiul diversificării bazei investiționale”, se arată în documentul menționat.

Necesar record de finanțare

România a împrumutat la sfârșitul lunii trecute circa cinci miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni, două în euro și una în dolari. A fost a patra ieșire a statului pe piețele externe în acest an, totalul împrumutat de la investitorii străini urcând astfel la peste 16 miliarde de euro.

Ministerul Finanțelor a revizuit în sus necesarul de finanțare pentru 2024, respectiv sumele pe care statul trebuie să le împrumute pentru a finanța deficitul bugetar (diferența dintre veniturile și cheltuielile statului) și pentru a rostogoli datoria publică (pentru a înlocui creditele care ajung la scadență cu noi împrumuturi), cu 36 de miliarde de lei.

Noul necesar de finanțare pentru 2024 este astfel de 217 miliarde de lei, cu aproape 20% mai ridicat decât calculele de la începutul anului. Suma reprezintă un nivel record istoric.

Creșterea necesarului de finanțare a survenit în contextul în care ținta de deficit bugetar a fost revizuită de la 5% din PIB la aproape 7% din PIB, în contextul rectificării bugetare.

***