Cea mai veche hartă a Lumii Noi, pe cojile unor ouă de struţ

Inscripţii latineşti, monştri şi graniţe subţiri decoreaza o sferă alcătuită din cojile a două ouă de struţ, creată probabil la începutul secolului al XVI-lea. Originile sale stau sub semnul misterului, dar un cercetător belgian este de părere că a fost realizată în Florenţa şi a servit la fabricarea Globului Lennox. Dr. S. Missinne spune că globul reflectă cunoştinţele despre Lumea Nouă ale exploratorilor europeni din generaţia lui Amerigo Vespucci.

Cojile de ouă se îmbină pentru a forma o sferă, pe care s-au desenat zonele descoperite de exploratori, cu contururile fine ale teritoriilor şi anumite referinţe în latină. Artistul care a realizat aceste contururi ale zonelor cunoscute în epocă ar fi lucrat chiar în atelierul lui Leonardo Da Vinci. Iniţial s-a crezut că harta este o copie a globului Lennox, expus la Biblioteca Publică din New York, dar o analiză mai aprofundată i-a confirmat vechimea mai mare, deci înainte de 1504.

Emisfera vestică este marcată de şapte nume, dar niciunul nu face referire la America de Nord, reprezentată ca un grup de insule. Totuşi, în America de sud apar trei nume:Mundus Novus– Lumea Nouă;Terra de Brazilşi Terra Sanctae Crucis– ţara Sfintei Cruci.  Pe harta nu sunt reprezentate doar teritorii, ci o viziune despre lume  dezvoltată de imaginarul european, cu diverse corăbii, monştri, valuri, marinari naufragiaţi, precum şi 71 de toponime. Apare şi expresia:hic sunt dragones(aici sunt dragoni), care reflectă arealul necunoscut şi deci perceput ca foarte periculos.

Experţii în cartografie apreciază că acest glob înfăţişează pentru prima dată multe regiuni de pe glob, atestând existenţa, de pildă, a Japoniei sau Braziliei. Tom Sander, redactor la The Portolan Journal, publicaţia grupului ştiinţific  Washington Map Society, consideră că globul este o descoperire majoră şi datarea aproximativă s-a efectual la un an de la începerea analizelor.

Misteriosul glob din coji de ouă de struţ a fost cumpărat la London Map Fairîn 2012, de la un colecţionar care susţinea că provine dintr-o importantă colecţie europeană, dar posesorul actual l-a oferit cercetătorului S. Missine în vederea studiului. Profesorul a fost sceptic la început în ceea ce priveşte originile şi epoca în care globul a fost realizat, pentru că descoperirile de acest gen sunt extrem de rare.

Testarea topografică computerizată, datarea cu carbon şi analiza cernelurilor folosite la gravare, precum şi alte cercetări asupra detaliilor geografice, cartografice şi istorice i-au relevat însă autenticitatea. Mai mult de 100 de experţi au participat la studierea obiectului, care încă mai ridică unele semne de întrebare, în speţă despre creatorul său.

Sursa:DailyMail