42% din importurile românești trec prin București-Ilfov

Sub presiunea încasărilor bugetare mici și a iminenței creșterii taxelor, guvernul nu pare obsedat de lupta cu evaziunea și traficul de mărfuri ilegale care se fac prin vămile de interior.
De exemplu, prin vămile de interior București-Ilfov, intră în țară aproape jumătate din importurile României. Banii din miliardul de lei alocat – sub presiunea Comisiei Europene – pentru modernizarea vămilor de interior ocolesc acest punct strategic al evaziunii.

• Executivul de la Palatul Victoria a aprobat, pe 8 octombrie, printr-o hotărâre de guvern, Programul Multianual de Modernizare și Dezvoltare a Infrastructurii Vamale, în valoare de un miliard de lei.

• Din 2025 și până în 2030, Ministerul Finanțelor se obligă să facă investiții în birourile vamale din România pentru „consolidarea capacității instituționale în combaterea fraudelor vamale, evaziunii fiscale, contrabandei, traficului de droguri și/sau de substanțe stupefiante.

• Controalele importurilor se fac fie la punctul de trecere a frontierei, fie în județul de destinație.

• 42% din importuri ajung în București și Ilfov. Birourile vamale din Capitală și din Chitila nu sunt incluse în programe de dotări de un miliard de lei.

*

Prin Programul Multianual de Modernizare și Dezvoltare a Infrastructurii Vamale, Guvernul României și-a asumat să investească un miliard de lei pentru modernizarea clădirilor și dezvoltarea spațiilor de depozitare a bunurilor controlate sau confiscate.

În plus, poate cel mai important, acest program prevede investiții în dotări în aparatură de control. Alocările de fonduri pentru dotări se referă, conform notei de fundamentare a proiectului, la achiziția de scanere și de automobile.

Investițiile au ca scop „consolidarea capacității instituționale în combaterea fraudelor vamale, evaziunii fiscale, contrabandei, traficului de droguri și/sau de substanțe stupefiante, cât și creșterea eficienței și a eficacității structurilor autorității vamale”, precizează reprezentanții Ministerului Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului care a dus la aprobarea Hotărârii de guvern 1.265/2024.

Deși în documentele aprobate de guvern nu se fac precizări cu privire la sume defalcate, conform unor schițe de lucru de la Autoritatea Vamală Română (AVR), instituția subordonată Ministerului Finanțelor și care administrează birourile vamale, investițiile în scanere și alte dispozitive de control ar urma să treacă de 60 de milioane de euro, adică 300 de milioane de lei.

Destinația miliardului de lei

În programul de modernizare a infrastructurii vamale se precizează clar și tipul de investiții pe care le va face Autoritatea Vamală Română, cea care va organiza și licitațiile:

• Investiții în clădiri, modernizarea/reabilitarea/dezvoltarea bazelor materiale ale birourilor/punctelor vamale. Investiții în spații de control amenajate pentru activitățile specifice birourilor/punctelor vamale. Aici sunt 53 de obiective de investiții.

• Investiții în dotarea birourilor vamale cu echipamente specifice. Aici sunt 48 de obiective de investiții.

• Investiții în depozite pentru mărfurile/bunurile reținute în vederea confiscării. Aici sunt 22 de obiective de investiții.

În documentele Ministerului Finanțelor care însoțesc programul de investiții de un miliard de lei se precizează clar și care sunt dotările achiziționate: „Dotarea birourilor/punctelor vamale de frontieră cu risc vamal și/sau fiscal ridicat cu aparatură de scanare a mijloacelor de transport auto și utilizarea acestora în procesul de control”.

Fără dotări pentru birourile vamale din zonele unde ajung jumătate din importurile României

Însă, din acest miliard de lei, nu se va investi nimic pentru achiziția de dotări la birourile vamale de interior din București și Ilfov, așa cum reiese dintr-o anexă a programului de modernizare a vămilor. Birourile vamale de interior din București și Ilfov sunt situate în Sectorul 6 și în Chitila.

CursDeGuvernare a analizat Programul Multianual de Modernizare și Dezvoltare a Infrastructurii Vamale și din datele acestui document reiese că:

• 56 de birouri vamale din cele 97 care sunt în România sunt incluse în acest program de investiții.

• Cele 31 de birouri vamale lipsă sunt reprezentate de cele de pe aeroporturi (14) și cele de la unele puncte de frontieră. Asta pentru că aici s-au făcut investiții odată cu intrarea în Spațiul Schengen aerian.

• Lipsesc câteva județe și Capitala printre zonele care nu au nicio investiție, este vorba despre: Brăila, Dâmbovița, Vrancea, Mureș, Ilfov și București.

• Aici trebuie menționat că, pe baza datelor din anul 2023 ale Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, 42% din importuri au ajuns în București și Ilfov.

• Dintre cele 56 de puncte vamale incluse în programul de investiții de un miliard de lei, doar 30 de birouri primesc investiții pentru dotări. Restul de 26 de birouri vamale vor primi bani pentru modernizarea sediilor și mărirea spațiilor de depozitare.

• Din cele 30 de puncte vamale care vor primi dotări în scanere și alte dispozitive de control vamal, chiar și automobile, 17 sunt situate în județe de frontieră și 13 în județe de interior.

Lista punctelor de frontieră de interior care vor primi dotări

• Biroul Vamal de Interior Călărași – modernizare, reabilitare, eficiență energetică, dezvoltare și dotare.
• Biroul Vamal de Interior Gorj – modernizare, reabilitare, eficiență energetică, dezvoltare și dotare.
• Biroul Vamal de Interior Satu Mare – modernizare, reabilitare, eficiență energetică, dezvoltare și dotare.
• Biroul Vamal de Interior Teleorman – modernizare, reabilitare, eficiență energetică, dezvoltare și dotare.
• Biroul Vamal de Interior Argeș – modernizare, reabilitare, eficiență energetică, dezvoltare și dotare.
• Biroul Vamal de Interior Prahova – construire, dezvoltare și dotare cu echipamente specifice.
• Biroul Vamal de Interior Brașov – construire, dezvoltare și dotare cu echipamente specifice.
• Biroul Vamal de Interior Cluj – modernizare, reabilitare, eficiență energetică, dezvoltare și dotare.
• Biroul Vamal de Interior Mureș – dotare cu echipamente specifice și dezvoltare a bazei materiale.
• Biroul Vamal de Interior Arad – modernizare, reabilitare, eficiență energetică, dezvoltare și dotare.
• Biroul Vamal de Interior Sibiu – modernizare, reabilitare, dezvoltare și dotare.
• Biroul Vamal de Interior Alba – construire, dezvoltare și dotare cu echipamente specifice.
• Biroul Vamal de Interior Buzău – modernizare, reabilitare, eficiență energetică, dezvoltare și dotare.

De ce este important un punct de frontieră de interior

Legislația vamală permite ca un control al mărfurilor importate sau exportate să fie efectuat la punctul de frontieră de intrare în țară sau la biroul vamal de interior.

De obicei, se alege biroul vamal de interior unde agentul economic are sediul sau punctul de lucru.

În cazul mărfurilor importate din spațiul extracomunitar, procedurile vamale se desfășoară acolo, cel puțin din punctul de vedere al stabilirii taxelor comunitare.

În schimb, pentru un container care vine din Bulgaria, controlul mărfii – în afară de verificarea documentelor – se efectuează:

• în punctul de frontieră, prin sondaj, dacă analiza de risc sau intuiția lucrătorului vamal impune verificarea mărfii la intrarea în țară;
•  în punctul de frontieră intern desemnat de importator împreună cu Vama.

Astfel, continuând exemplul containerului din Bulgaria, acesta poate fi controlat la punctul de frontieră din Giurgiu sau în Chitila, dacă destinația lui este în Ilfov sau în alt punct vamal de interior între Giurgiu și Ilfov.

Conform datelor din Portul Constanța, cea mai importantă poartă de intrare a mărfurilor, doar maximum 20% dintre containere sunt controlate fizic prin sondaj și chiar prin scanare.

În rest, containerele trec cu un sigiliu special pus pe sistemele de deschidere. TIR-urile sunt controlate în birourile vamale de interior, unde se desface fizic containerul și sigiliul de pe acesta.

București și Ilfov, destinația preferată a importurilor. Și a evaziunii

În 2023, România a realizat operațiuni de import în valoare de 112,47 miliarde de lei, conform datelor Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior.

Dintre acestea, 36,8 miliarde de euro au fost realizate de companii din București și 11,05 miliarde de euro de firme din Ilfov.

În total, societățile din București și Ilfov asigură 42% din importurile României din 2023.

Am solicitat date de la Autoritatea Vamală Română referitoare la cantitatea sau valoarea mărfurilor vămuite la punctele de frontieră din București și Ilfov, dar nu am primit până în acest moment un răspuns. Aceste informații nu erau nici în raportul instituției pe 2023.

Am cerut, totodată, explicații de la AVR pentru motivul absenței de dotări noi pentru birourilor vamale din București și Ilfov. Nu am primit niciun răspuns oficial.

Nici ministrul Marcel Boloș nu ne-a răspuns la întrebările legate de lipsa investițiilor în punctele de frontieră din Ilfov și București.

Totuși, un reprezentant al conducerii AVR ne-a transmis neoficial că birourile vamale din Ilfov și București sunt considerate cu risc minim de evaziune și trafic cu produse stupefiante, arme etc.

„În funcție de gradul de risc fiscal identificat, birourile sau punctele vamale vor fi dotate cu echipamente moderne și eficiente pentru realizarea controalelor vamale, fapt ce va elimina posibilele amenințări sau riscuri operaționale care ar putea afecta performanța activităților derulate”, ne-a transmis acesta, citând în mare parte un pasaj din programul de investiții.

Datele Fiscului contrazic parțial logica Vămilor. Evaziunea fiscală estimată pentru 2023 s-a ridicat la 16 miliarde de euro, din care 7,4 miliarde de euro provin din evitarea plății TVA-ului pentru bunurile provenite din import.

Deși Agenția Națională de Administrare Fiscală nu dispune de date defalcate pe evaziune pe județe, din rapoartele instituției reiese că Bucureștiul și Ilfovul sunt zone cu evaziune ridicată.

Bucureștiul și județul Ilfov înregistrează cele mai mari niveluri de evaziune fiscală din România. Această regiune, ca centru economic major, are un volum mare de tranzacții comerciale și activități economice, ceea ce contribuie la un risc ridicat de evaziune fiscală, în special în domenii precum comerțul, construcțiile și imobiliarele, sunt concluziile documentelor Fiscului.

Dotarea și modernizarea vămilor – impusă de Comisia Europeană

Programul de investiții în punctele vamale este realizat în principal pentru a satisface cerințele Comisiei Europene.

„Este un pas important pentru ca Ministerul Finanțelor să poată îndeplini întocmai ceea ce și-a asumat prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Avem ca obiectiv specific îmbunătățirea capacității administrative și operaționale a Autorității Vamale Române și construirea condițiilor favorabile pentru tranziția activității de vămuire către un mediu complet electronic și simplificarea formalităților vamale”, a subliniat Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, într-un comunicat al ministerului de resort.

„Modernizarea vamală este esențială pentru un mediu de afaceri sănătos și competitiv. Ne-am asumat intensificarea eforturilor pentru combaterea evaziunii fiscale, dar și să asigurăm o mai bună securitate la frontiere, prin modernizarea punctelor vamale și dotarea acestora cu echipamente de ultimă generație. Tranziția către un sistem complet digital va simplifica formalitățile vamale și va face procesul mult mai eficient”, a mai subliniat Marcel Boloș.

(Citește și: ”Subminarea metodică a luptei cu evaziunea fiscală. Studiu de caz – sacrilegiul de la Vamă:  98% din aparatură n-a mai fost utilizată de 6 ani”)

***