Cu ochii pe America: ultima sută de metri a maratonului electoral
Maratonul electoral din SUA a intrat pe ultima sută de metri:
în jur de 240 de milioane de americani (aproximativ 160 de milioane așteptați la urne și alți 80 de milioane votând prin corespondență) își aleg marți președintele. Candidații – republicanul Donald Trump și democrata Kamala Harris – sunt, în sondaje, chiar și în statele cheie, umăr la umăr.
Alegerile din Statele Unite sunt unanim privite drept istorice, care vor modela politica mondială pentru anii următori.
În joc nu este doar conducerea și direcția viitoare a celei mai mari economii și superputeri militare din lume: rezultatul va avea ramificații potențial seismice pe tot globul, de la războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu până la creșterea tensiunii și a rivalității comerciale cu China.
270, numărul magic care asigură mandatul de președinte
Alegerile nu sunt neapărat decise de votul popular, adică dacă Trump sau Harris obțin cele mai multe voturi la nivel național. Mai degrabă, este vorba despre cine câștigă majoritatea voturilor Colegiului Electoral.
Există un total de 538 de voturi în Colegiul Electoral, fiecărui stat din SUA (plus Washington D.C.) i-a fost alocat un număr de electori în funcție de dimensiunea populației. Pentru a câștiga președinția, un candidat are nevoie de o majoritate simplă de 270 de voturi ale electorilor.
Asta explică de ce un candidat poate pierde așa-zisul vot popular, dar totuși ajunge să câștige președinția, cum au făcut George W. Bush în 2000 și Trump în 2016.
Dacă fiecare candidat obține un număr egal de voturi, 269, atunci Camera Reprezentanților – deținută în prezent de Partidul Republican – decide următorul președinte.
Prima secție de votare deschisă în America a finalizat deja numărătoarea voturilor: Trump și Harris la egalitate, 3 la 3
Secțiile de votare din SUA încep să se deschidă pe rând, începând cu cele de pe Coasta de Est.
Prima secție de votare la alegerile prezidențiale din SUA s-a deschis la miezul nopții, ora locală, în New Hampshire (stat care are 4 electori) într-o localitate minusculă unde sunt înregistrați doar șase alegători. Trei dintre aceștia au votat pentru republicanul Donald Trump, iar ceilalți trei, pentru democrata Kamala Harris.
Următorul stat în care s-au deschis secțiile este Vermont, la ora locală 05.00. Urmează, la ora locală 06.00, Connecticut, Indiana, Kentucky, Maine, New Hampshire, New Jersey, New York și Virginia. Ultimele secții se deschid pe Coasta de Vest, în statele Arizona, Iowa, Louisiana, Minnesota, Dakota de Sud, Dakota de Nord, Oklahoma, Texas și Wisconsin.
Hawaii și Alaska sunt ultimele state care organizează votul, ele închizând secțiile la ora locală 12.00, când la București este deja miercuri, ora 7 dimineața.
Când apar primele rezultate – între teorie și practică
Christian Lammert, profesor de politică nord-americană la Universitatea Liberă din Berlin, declară pentru Politico: „Dacă există rezultate clare – diferență mare de voturi și fără contestații – am putea avea un rezultat chiar miercuri, la 7 sau 8 dimineața, dar am văzut la ultimele alegeri că, dacă scorul este foarte apropiat, numărătoarea durează foarte, foarte mult.”
În 2020, a fost nevoie de patru zile pentru ca Joe Biden să fie declarat câștigător; în 2016, Hillary Clinton a recunoscut victoria lui Trump în dimineața următoare alegerilor.
Și de această dată, cum sondajele dau diferențe mici ăntre combatanță, este de presupus că rezultatul poate fi anunțat vineri, cel mai devreme. Asta dacă nu apar intervenții în instanță ale echipelor juridice ale celor doi candidați.
Ce state sunt de urmărit
Majoritatea statelor din SUA sunt previzibile – votează întotdeauna roșu (republican) sau albastru (democrat).
Există șapte state cheie, așa numitele „swing states” care decid rezultatul alegerilor din SUA:
- Michigan
- Pennsylvania
- Wisconsin
- Arizona
- Georgia
- Nevada
- Carolina de Nord
Dar dintre acestea, Michigan, Wisconsin și Pennsylvania vor fi urmărite cel mai îndeaproape – cele trei state, care au devenit toate roșii în 2016 și toate albastre în 2020, ar putea foarte bine să decidă alegerile din nou.
Cert este că miercuri nu va exista un câștigător oficial, dar ar trebui să existe indicii clare cine are performanțe slabe și cine depășește așteptările.
Specialiștii americani spun că:
dacă electorii din Pennsylvania o anunță câștigătoare pe Harris miercuri dimineață, ea va fi probabil următorul președinte
dacă Michigan își anunță voturile pentru Trump, atunci trebuie să ne pregătim pentru un nou mandat al republicanului.
Cum arată ultimele sondaje naționale
Potrivit BBC, Harris a avut un avans mic față de Trump în mediile naționale ale sondajelor de când a intrat în cursă la sfârșitul lunii iulie și rămâne în frunte – așa cum se arată în graficul de mai jos, cu ultimele cifre rotunjite la cel mai apropiat număr întreg.
Harris a înregistrat o creștere a cifrelor din sondaje în primele săptămâni ale campaniei sale, construind un avans de aproape patru puncte procentuale față de Trump spre sfârșitul lunii august.
Sondajele au fost relativ stabile în septembrie și începutul lunii octombrie, dar s-au modificat în ultimele două săptămâni, așa cum se arată în graficul de mai jos, liniile de tendință indicând mediile și punctele pentru rezultatele individuale ale sondajelor pentru fiecare candidat.
Cât de credibile sunt sondajele
Deși sondajele naționale sunt un ghid util cu privire la cât de popular este un candidat în întreaga țară, ele nu sunt cea mai bună modalitate de a prezice rezultatul alegerilor.
Sondajele au subestimat, de exemplu, sprijinul pentru Trump în ultimele două runde de alegeri, iar eroarea națională a sondajelor din 2020 a fost cea mai mare din ultimii 40 de ani.
Apar și primele acuzații la adresa Rusiei
Serviciile de informaţii americane au acuzat luni seara Rusia că este „activ implicată” în operaţiuni de dezinformare în cele şapte state-cheie ce ar urma să determine rezultatul alegerilor prezidenţiale de marţi.
Aceste şapte state – Arizona, Nevada, Georgia, Carolina de Nord, Pennsylvania, Michigan şi Wisconsin – deţin cheia scrutinului cu sufragiu universal indirect datorită căruia democrata Kamala Harris sau republicanul Donald Trump ar putea ajunge la Casa Albă.
„Rusia este ameninţarea cea mai activă” în aceste state americane, au acuzat într-un comunicat comun Biroul Federal de Investigaţii (FBI), Biroul Directorului Serviciilor Naţionale de Informaţii (ODNI) şi Agenţia pentru Securitatea Cibernetică şi Securitatea Infrastructurii (CISA).
Contextul mondial al alegerilor americane
Rezultatul alegerilor americane va produce schimbări ale politicilor globale ale Statelor Unite.
În Europa, o nouă președinție Donald Trump e percepută drept un pericol, Bruxelles instituind de ceva vreme un grup care să pregătească politicile europene de răspuns la ceea ce este perceput ca inevitabil noi război al taxelor. Din perspectiva războiului din Ucraina, Europa crede că va fi lăsată să ducă tot greul în ceea ce privește asistența acordată Kiev dacă Trump câștigă un nou mandat, în opoziție cu ce s-ar întâmpla dacă Kamala Harris ajunge președinte.
Între cei doi, doar Trump a promis că va pune capăt imediat războiului Rusia-Ucraina, cel mai probabil nu într-o formă care să îi convină Ucrainei.
O victorie a lui Trump îi va crește și acțiunile politice lui Viktor Orban, dar, ținând cont de relația militară strânsă, probabil tot Polonia va urma să fie favorizată de o nouă administrație republicană.
Ambii președinți însă sunt de așteptat să continuie sprijinul acordat Israel în războiul acestuia din Orientul Mijlociu. Ambii președinți sunt de așteptat să împingă în continuare – cu ritmuri diferite – punctul de greutate militar al Americii în zona Indo-Pacifică, spre nemulțumirea aliaților europeni din NATO.
În ceea ce privește Alianța nord-atlantică, Trump va insista în continuare ca Europa ”să facă mai mult pentru propria apărare”, în vreme ce Kamala Harris este de așteptat să păstreze în mare relația administrației Biden cu NATO.
