Costul instabilității politice – 7,6 mld. în 2 săptămâni: bani care au ținut cursul euro/leu în frâu și au evitat dobânzile tot mai mari la împrumuturi

Ministerul Finanțelor a cheltuit șase miliarde de euro din rezerva Trezoreriei pentru a acoperi golurile de lichiditate generate de dificultățile de finanțare întâmpinate de stat ca urmare a instabilității politice, a precizat ministrul Marcel Boloș.
Scoaterea acestei sume din buffer a sprijinit și cursul de schimb, asigurând o cerere mare de lei, într-un context tensionat care a favorizat ieșiri de capital din țară.
Din datele Băncii Naționale a României (BNR) reiese că rezervele valutare au scăzut cu 1,6 miliarde de euro în noiembrie, bani folosiți cel mai probabil în intervenția băncii centrale pentru a asigura stabilitate cursului.

”În momentul de față am scos o cantitate destul de însemnată de monedă și euro, șase miliarde de euro am scos din buffer, dar e o perioadă, cum spuneam, pe care trebuie să o trecem cu bine”, a mai afirmat ministrul Finanțelor, înaintea ședinței de Guvern.

Practic, cei 7,6 mld. euro au fost vărsați în piață, astfel încât cursul euro/leu a rămas pe loc.

Conform unei prezentări făcute de Finanțe pentru investitorii străini, în octombrie, nivelul bufferului era suficient pentru a asigura nevoile de finanțare ale statului pentru circa patru luni. Nivelul acestui buffer este confidențial deoarece potențialii investitori l-ar putea folosi ca argument pentru a solicita dobânzi mai mari, spre exemplu, în situația în care acesta ar fi redus.

Marcel Boloș a explicat miercuri că statul are dificultăți în asigurarea fluxului de numerar necesar operațiunilor curente, în condițiile în care principalii finanțatori de la nivel local au început să solicite dobânzi tot mai mari, iar Finanțele au fost nevoite să respingă ofertele acestora la câteva licitații.

”Prima reacție este cea a băncilor, care nu mai ofertează acum disponibilități bănești, nu mai oferă pentru ceea ce înseamnă deficitele temporare de Trezorerie pe care le avem și sigur e o perioadă destul de incertă până la numirea noului guvern ca să se stabilească și să definitiveze politicile bugetare ale României și sperăm ca această criză să înceteze cât de curând”, a explicat Boloș.

El a precizat că și reacția de la bursă a fost similară. ”Reacționează tot la fel. Dacă noi pe problema aceasta a titlurilor de stat și a împrumuturilor pe care le facem întâmpinăm dificultăți, și pe Bursă reacțiile sunt tot la fel. Sunt mai mult decât așteptate pentru că trebuia să avem Guvernul stabil și apoi tot ceea înseamnă bugetul aprobat și tot ce avem ca proceduri bugetare”. 

(Citește și: ”Analiză ING: Răbdarea pieței față de evoluțiile fiscale din România, pusă la încercare în 2024. Incertitudinea politică sporește riscurile pentru 2025”)

***