Cine negociază formarea viitorului guvern și care sunt problemele luate în discuție la negocieri

PSD, USR, PNL, UDMR și reprezentanții minorităților naționale reprezentate în Parlament au început marți, de la ora 19.00, primele discuții oficiale referitor la formarea noului guvern. Aceste discuții se desfășoară la Palatul Victoria, unde:

PSD este reprezentat de Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu și Marian Neacșu
USR este reprezentat de Elena Lasconi, Ionuț Moșteanu și Dominic Fritz
PNL este reprezentat de Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu și Adrian Veștea
UDMR este reprezentat de Marko Bela, Cseke Attila și Csaba Botond
Minoritățile naționale sunt reprezentate de Varujan Pambuccian

Nu există o ordine de zi a discuțiilor, dar în acest moment negocierile se concentrează pe chestiuni de principiu:

Cine participă la guvernare
Cine va da premierul
Cât de repede să se constituie guvernul

Răspunsurile la aceste teme vor fi influențate de o a patra temă de discuții, ce aparent nu are legătură cu cele de mai sus:
Alegerile prezidențiale și posibilitatea ca toate partidele prezente la discuții să susțină un candidat unic, cel mai probabil din afara rezervelor partinice de cadre, dar cu susținerea deplină a acestora.

Cine participă la guvernare

Răspunsul la această problemă ar trebui să fie simplu, în condițiile în care PSD, USR, PNL și UDMR au semnat o rezoluție, după primul tur al alegerilor prezidențiale, prin care se angajează să formeze împreună un guvern pentru a bloca accesul la decizie al partidelor suveraniste- AUR, SOS România și POT – intrate în Parlament.

În ultima perioadă însă, PSD a început să vorbească despre nevoia ca în opoziție să existe și ”voci proeuropene”, pentru ca aceasta să nu fie acaparată exclusiv de suveraniști. Evident, USR ar urma să fie sacrificată ca să preia această misiune.

Este o teorie fără nicio acoperire politică – în acest moment spectrul politic este clar delimitat în formațiuni pro- Occident sau pro-Rusia – sau practică – în Parlament rămân oricum atât vocile pro-occidentale cât și celelalte.

Teoria este susținută de ”vechea gardă” din PNL, cea care a avut experiența guvernării alături de USR, nu și de noua conducere- Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu sau Adrian Veștea, sau de UDMR.

În cele din urmă, cel mai probabil, participarea USR la guvernare va depinde de lista de solicitări pe care partidul le va pune pe masa de negocieri și de capacitatea acestuia de a accepta compromisuri.

În orice variantă, cu sau fără USR, cu sprijinul minorităților naționale (19 voturi în Parlament) PSD, PNL și UDMR pot forma o majoritate guvernamentală.

Cine va da premierul

Așa cum a votat de luni Consiliul Național al PSD, partidul intră în negocieri cu mandatul de a păstra funcția de prim-ministru. Purtătorul de cuvânt Lucian Romașcanu declara însă luni că partidul ar putea accepta să cedeze funcția, chiar dacă atât PNL, USR și UDMR au acceptat deja că scorul electoral îndreptățește PSD să dea premierul.

Asta indică două lucruri:
PSD nu este neapărat interesat să lege numele președintelui de partid de viitoarele reformele sau de greutățile economice inerente care vor apărea începând de anul viitor și
În condițiile unei participări mai largi la guvernare, PSD poate fi dispus să cedeze poziția de premier dacă la negocierile subsecvente va primi acceptul partenerilor să păstreze pârghii de putere în administrația centrală.

Există și varianta păstrării ”rotativei” la guvernare, dar aici USR are ceva probleme cu un nou tandem PSD-PNL.

Cât de repede să se constituie guvernul

În mod normal, guvernul ar trebui constituit repede, chiar dacă președintele Iohannis a indicat în ultima sa apariție publică că procedura de constituire a noului guvern ar trebui să înceapă după validarea noului Parlament.

În acestă situație – și dacă partidele acceptă să legifereze prelungirea mandatului așa cum a indicat CCR – tot Klaus Iohannis va fi cel care va ”gestiona” aceste consultări, tot el va numi premierul.

Asta dacă nu cumva partidele aleg să ignore indicațiile prezidențiale și ies rapid din seria de consultări cu o majoritate clară, cu o echipă bine definită și cu un program de guvernare și un proiect de buget unanim acceptate de partidele prezente la negocieri.

Asta l-ar pune în dificultate pe președinte, chiar dacă actualele consultări se desfășoară fără ca partidele să fie invitate de președinte să facă asta, așa cum cere Constituția.

Miza pentru Klaus Iohannis: prelungirea mandatului

Această ultimă problemă este de maxim interes pentru președintele în funcție, care pe 6 decembrie anunța înainte să apară motivarea CCR pe anularea alegerilor prezidențiale: ”Ce fac eu? Eu rămân în mandat până când va fi ales un nou președinte.”

Ca să se întâmple asta, Parlamentul ar trebui să adopte un proiect de lege de prelungire a mandatului lui Klaus Iohannis.

Aici sunt două probleme:

Prima: Constituția are articole divergente pe această temă, iar CCR a ținut cont de prevederea favorabilă lui Klaus Iohannis – ”Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintelue nou ales” – ignorând total prevederea defavorabilă- ”Mandatul președintelui are o durată de 5 ani, care începe de la depunerea jurământului”.

Or, în acest moment, UDMR se opune pe față prelungirii mandatului, invocând tot prevederi Constituționale (”Mandatul președintelui poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război sau în caz de catastrofă”). UDMR susține că niciuna dintre situațiile evocate de Consytituție nu este aplicabilă, iar funcția poate fi ocupată, constituțional, de un interimar (de președintele Senatului), cum s-a mai întâmplat în trecut.

USR și PNL nu au o poziționare publică clară pe acest subiect în acest moment, PSD nu a ridicat nicio obiecție.

A doua: nu este clar cât ar trebui prelungit mandatul lui Klaus Iohannis. Indicațiile date de președinte în același discurs rostit după anunțul CCR de anulare a alegerilor prezidențiale ne trimit la o prelungire de cel puțin 3-4 luni.

Asta pentru că, spunea președintele: ”După validarea parlamentarelor urmează convocarea noului Parlament, convocare de consultări cu partide și constituirea guvernului. Noul guvern va stabili noi date pentru cele două tururi ale alegerilor prezidențiale.” Iarasta trebuie să țină cont de formalitățile de pregătire a acestora, de calendarul depunerii candidaturilor și de o nouă campanie electorală.

Discuția este oarecum mascată marți de tema candidaturilor la viitoarele alegeri prezidențiale, acolo unde, cel puțin aparent, partidele, mai puțin USR, ar susține ideea unui candidat comun.