UE are șansa de a nu mai fi un adolescent geopolitic

Europa se confruntă cu o serie de crize – invazia Rusiei în Ucraina, ascensiunea naționalismului populist și provocări economice din ce în ce mai dificile, pe fondul cărora a apărut o alta: realegerea lui Donald Trump, scrie José Manuel Barroso, fost președinte al Comisiei Europene (2004-2014), într-un eseu publicat de Chatham House, adăugând că realegerea liderului republican ar putea reprezenta un semnal de trezire de care Europa a avut nevoie.

Mandatul clar al lui Trump va permite schimbări rapide de politică, în linie cu abordarea sa naționalistă și tranzacțională față de politică, comerț și relațiile internaționale, argumentează fostul oficial european.

„Acest ethos naționalist este în contradicție cu însăși natura procesului de integrare europeană, care unește 27 de state membre ce împărtășesc aspecte ale suveranității lor la un nivel supranațional. Astfel, al doilea mandat al lui Trump are potențialul de a declanșa o criză profundă în relația transatlantică”, avertizează el.

Totuși, după cum a prezis arhitectul fondator al Uniunii Europene, Jean Monnet: „Europa va fi forjată în crize și va fi suma soluțiilor adoptate pentru acele crize”, amintește Barroso.

El amintește o ședință de brainstorming pe care a organizat-o cu economiștii-șefi ai principalelor bănci din UE în timpul crizei zonei euro din 2012. Aproape toți insistau că Grecia va trebui să renunțe la euro, iar jumătate dintre ei credeau că moneda comună nu va supraviețui acelui an. Mai bine de un deceniu mai târziu, Grecia a rămas în zona euro, iar moneda europeană este a doua ca importanță după dolarul american.

„De atunci, departe de a se dezintegra, UE și-a dovedit reziliența de două ori, în timpul pandemiei și ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina”, scrie el.

Donald Trump ar putea acționa ca un catalizator pentru Europa

„În acest spirit, noua președinție a lui Trump ar putea acționa ca un catalizator pentru ca Europa să abordeze cele mai presante probleme ale sale. De fapt, dacă reacționează strategic, UE are șansa de a înceta să mai fie un adolescent geopolitic și de a se afirma progresiv pe scena mondială alături de America și China”, susține el, indicând o posibilă cale prin care Europa ar putea face acest lucru.

Redăm în continuare soluțiile propuse:

Ucraina și securitatea Europei

Trump pare să creadă că cedarea teritoriului ucrainean va aduce „pace”. „Chiar dacă Ucraina ar accepta o astfel de propunere, este puțin probabil ca aceasta să-l satisfacă pe Vladimir Putin. Acest război este existențial pentru liderul rus”, avertizează Barroso.

Problema mai profundă pentru Putin este despre însăși existența Ucrainei ca țară separată de sfera de influență a Rusiei. .

Europa trebuie să-și susțină sprijinul pentru Ucraina. Aderarea la NATO este de facto imposibilă acum, iar aderarea la UE este îndepărtată și problematică. Dacă Trump nu reușește să încheie un acord și retrage sprijinul Americii pentru Ucraina, Regatul Unit, Franța și Germania nu vor putea oferi garanții de securitate credibile. Cu toate acestea, aliații europeni ar trebui să se pregătească să continue și să-și consolideze sprijinul pentru Ucraina. Alternativa – o formă de acceptare a înfrângerii Kievului – ar afecta nu doar întreaga UE, ci și NATO și America, argumentează el.

„De la China la Africa, lumea urmărește să vadă dacă Europa și America vor apăra ordinea liberală postbelică. Miza este mult mai mare decât existența Ucrainei, este vorba despre noile relații de putere globale. Pași pozitivi, ba chiar remarcabili, au fost făcuți. NATO și-a consolidat capacitățile, iar ceea ce odată părea de neconceput – aderarea Suediei și Finlandei la alianță – este acum realitate.”

UE și-a intensificat, de asemenea, angajamentul în domeniul apărării, deși această schimbare nu a fost pe deplin recunoscută de public. De când blocul a atras 800 de miliarde de euro în datorii în timpul pandemiei, posibilitatea împrumuturilor comune pentru apărare este acum pe masă.

„Tabuuri sunt spulberate. Nu va exista o revenire la status quo-ul anterior. Dincolo de Ucraina, Europa ar trebui să se pregătească pe termen lung, ceea ce include probabilitatea unei confruntări de durată cu Rusia. Vechea zicală rămâne valabilă: dacă vrei pace, pregătește-te de război. Aceasta înseamnă că UE trebuie să-și consolideze capacitățile de apărare. Odată se credea – în special în Regatul Unit – că o politică europeană de apărare ar amenința NATO. Nu mai este cazul. Se conturează condițiile pentru dezvoltarea unei politici comune de apărare care poate deveni pilonul european al alianței transatlantice.”

Cu investiții sporite în apărare, pașii imediati ar trebui să includă modernizarea armatelor și, ori de câte ori este posibil, realizarea unor capabilități comune și mecanisme de cooperare mai puternică.

În plus, Strategia Industrială de Apărare Europeană, propusă în martie, stabilește în mod corect obiectivul de a atinge pregătirea industrială în domeniul apărării la nivelul UE. Se creează un impuls pentru o politică de apărare europeană și o identitate de securitate compatibilă cu NATO, scrie Barroso.

Amenințarea naționalismului populist

Victoria remarcabilă a lui Trump s-a datorat în mare măsură capacității sale de a răspunde preocupărilor reale ale cetățenilor americani, în special pe teme legate de puterea de cumpărare a gospodăriilor cu venituri mici și medii, de siguranța publică, creșterea criminalității și imigrația ilegală. În Europa, aceste ultime probleme au fost adesea evitate de partidele tradiționale din motive de „corectitudine politică”, chiar dacă ele reflectă preocupări publice legitime, argumentează fostul oficial european.

„Subiecte precum politica identitară și alte teme ale „războaielor culturale” au căpătat un rol disproporționat în politică, determinând unii să susțină că Partidul Democrat din America a pierdut contactul cu preocupările clasei muncitoare. Într-o anumită măsură, același lucru se întâmplă cu unele partide din Europa, unde putem observa transferuri directe de voturi de la stânga către „extrema dreaptă”. O recalibrare din partea liderilor de centru, fie de stânga, fie de dreapta, este esențială. Dacă nu reușesc să abordeze problemele care contează cel mai mult pentru majoritatea cetățenilor, riscă să piardă alegătorii în favoarea forțelor mai extreme”, scrie el

În anumite privințe, această recalibrare are deja loc în Europa. În mai multe capitale europene este vizibilă o tendință în politica de centru de a acorda o atenție mai mare securității interne, inclusiv problemelor precum imigrația. Atâta timp cât aceste forțe centriste nu renunță la valorile democratice la care declară că sunt cu adevărat atașate, aceasta este cea mai eficientă modalitate de a învinge ambițiile electorale ale extremei drepte, argumentează Barroso.

Pentru acele țări membre care se angajează într-un regres democratic constant, UE are capacitatea de a recurge la proceduri de încălcare și de a adopta măsuri precum reținerea fondurilor, mai scrie el.

Inversarea declinului economic

Nu este o exagerare să spunem că Europa se află în declin economic de cel puțin un deceniu, avertizează fostul președinte al Comisiei Europene. Blocul a pierdut competiția economică în fața SUA, Chine și a altora. Pe plan intern, prioritizarea intereselor naționale de către statele membre ale UE a împiedicat o integrare mai profundă.

„Declinul economic al Europei a fost o criză lentă, ceea ce explică parțial de ce liderii UE, care operează într-un sistem care favorizează amânarea, nu au luat deciziile curajoase necesare. În acest context, Trump 2.0 servește ca un semnal de trezire, mai ales dacă își pune în practică amenințările de a introduce tarife pentru bunurile UE. UE are vulnerabilități clare, de la demografie la dependența energetică, și fără determinare va întâmpina dificultăți în a-și menține poziția în ierarhia puterii globale și în a-și urmări eficient interesele strategice”, scrie Barroso.

El amintește și de raportul realizat de Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, potrivit căruia există un deficit de finanțare care necesită mobilizarea a încă 750-800 de miliarde de euro anual, adică până la 5% din PIB-ul UE, pentru a ține pasul cu principalii competitori.

Există un pericol real ca Europa să piardă orice posibilitate de a fi relevantă în tehnologiile care modelează viitorul economiei. Cel mai îngrijorător este faptul că acest lucru se întâmplă în domenii precum inteligența artificială, calculul cuantic și biotehnologiile, care sunt tehnologii cu utilizare dublă, având implicații importante în domeniul apărării.

„Având în vedere amploarea provocărilor actuale, cum ar fi sprijinul pentru Ucraina, migrația, tranziția verde și necesitatea investițiilor în noi tehnologii, este clar că este nevoie de o abordare comună. Pentru a face acest lucru, în loc să se plângă de acțiunile altora, Europa trebuie să-și facă temele – în special finalizarea pieței unice, mai ales în sectorul serviciilor, și avansarea uniunii piețelor de capital.”

O nouă politică industrială

„Pentru a aborda preocupările legate de creștere și competitivitate, va fi necesar un împrumut comun, mai ales având în vedere constrângerile asupra bugetelor naționale individuale. Europa trebuie să acționeze ca o entitate unică, iar poziția Germaniei va fi crucială în acest sens. Nu am nicio îndoială că există o înțelegere în Germania că nu poate fi puternică fără o UE puternică. Prin urmare, Germania trebuie să fie pregătită să facă ceea ce este necesar în ceea ce privește conducerea politică și angajamentul financiar.”

În cele din urmă, UE are nevoie de amploare pentru a rămâne competitivă pe scena globală, de la piața unică la o uniune a piețelor de capital, de la apărarea europeană la politica externă. Acum este momentul ca UE să profite de acest impuls pentru a dezvolta o politică economică externă, care în prezent lipsește, îndeamnă Barroso.

„Deși UE este, de obicei, mândră de politica sa comercială, realitatea este că politica sa actuală nu este aliniată cu politicile în domeniul concurenței, energiei și tranziției climatice, științei și tehnologiei, pentru a numi doar câteva. Mai presus de toate, este acum clar că UE are nevoie, la fel ca rivalii săi, de o adevărată politică industrială. Fără aceasta, ceea ce a mai rămas din industrie în Europa va fi în pericol. Principalii concurenți ai UE și-au susținut sectoarele industriale prin subvenții masive și alte măsuri care distorsionează concurența. Așa cum demonstrează realinierea lanțurilor globale și regionale de aprovizionare, această tendință nu va face decât să crească în viitorul previzibil.”

„Abordând întoarcerea lui Trump ca pe un fel de test al realității, UE poate ieși mai puternică, mai unită și mai competitivă pe scena globală. Aceasta necesită un angajament față de Ucraina și față de consolidarea securității în cadrul NATO, dezvoltând în același timp o politică comună europeană de apărare, abordând preocupările legitime ale cetățenilor pentru a contracara populismul și adoptând o strategie economică coerentă, respectiv cu o adevărată politică economică externă”, conchide Barroso.