Ultimele conversaţii ale lui J.F.Kennedy, declasificate

Ultimele casete înregistrate în secret în Biroul Oval au fost făcute publice de biblioteca JFK. Ele includ o conversaţie năucitoare despre ce avea să devină ziua înmormântării sale.

Vorbind cu oameni din personal pentru a-şi pune la punct programul, Kennedy a remarcat că 25 noiembrie pare că va fi “o zi dură”, după ce se va întoarce din Texas. “E o zi a naibii de grea”, confirmă omul din staff cu care purta discuţia. Schimbul de replici se regăseşte în cele 45 de ore (ultimele ore de înregistrări) de înregistrări private. Kennedy înregistra pe ascuns întâlnirile şi conversaţiile. Există în total peste 260 de ore de înregistrări. Ele mai ridică încă puţin vălul asupra vieţii celui de-al 35-lea preşedinte american şi asupra ultimelor sale momente. Kennedy a fost asasinat la Dallas, pe 22 noiembrie 1963.

În aceste conversaţii, Kennedy vorbeşte despre conflictul din Vietnam, relaţiile cu sovieticii şi cursa pentru cucerirea spaţiului, planurile sale pentru Convenţia Democrată din 1964 şi pentru strategia sa de realegere. În una dintrwe aceste înregistrări, Kennedy îşi prezintă copiii ministrului rus de Externe, Andrei Gromîko (“Mister niet”).

Gromîko le spune:”Bună copii, bună!”. Apoi, se întoarce către JFK:”Ştiţi, sunt foarte populari în ţara mea”. JFK îşi prezintă copiii şi îi ajută puţin, amintindu-le de câinele făcut cadou de liderul sovietic Nikita Hruşciov:”Şeful lui (n.r. al lui Gromîko) este cel care vi l-a trimis pe Pushinka. Ştiaţi asta?”

Istoricii vor putea să descopere graţie acestor înregistrări încotro se îndrepta politica privind Vietnamul înainte de a fi asasinat. Pe una dintre casete, JFK pune întrebări în legătură cu rapoartele contradictorii aduse de militari şi diplomaţi despre Vietnam. Îi întreabă pe cei doi reprezentanţi:”Voi doi aţi fost în aceeaşi ţară?”

Într-o altă conversaţie, cu consilierii politici pe tema votanţilor tineri, Kennedy întreabă “Ce trebuie de fapt să le vindem? Sperăm să le vindem prosperitate, dar pentru insul mediu prosperitatea nu înseamnă nimic. Nu este nici foarte prosper, dar nici sărac. Iar tipii care într-adevăr o duc bine ne urăsc de moarte”.

Pe alocuri, preşedintele devine plictisit sau iritat şi uneori poate fi auzit înjurând. Înregistrările au fost însă periate cu ajutorul agenţiilor guvernamentale de anumite elemente precum conversaţii cu familia şi chestiuni care ar afecta siguranţa naţională. În total, circa 40 de minute au fost “extrase”.