Istoria tulburătoare a satului fantomă înghițit de apele lacului Cinciș

La șase decenii de la desființarea satului Baia Craiului din Hunedoara, ruinele sale devin din ce în ce mai vizibile, după ce apele lacului care îl inundase au început să se retragă. Două biserici vechi, pe jumătate distruse, au rămas în picioare, înconjurate de pădure și ape.

Satul Baia Craiului din Hunedoara a fost desființat în 1964, odată cu amenajarea hidrotehnică Lacul Cinciș, care avea să înghită mai multe sate de pe valea Cernei hunedorene.

„Se declară desființate satele Bălana, Cinciș, Cerna, Moara Ungurului, din comuna Teliuc, satul Baia Craiului din comuna Toplița, incluse în teritoriul administrativ al orașului Hunedoara, regiunea Hunedoara și satul Ezeru din comuna Cacomeanca, raionul Călărași, regiunea București. Așezarea denumită „Iuba“ se declară sat și va purta denumirea „Cinciș-Cerna“. Satul Cinciș-Cerna intră în componența comunei Teliuc, inclusă în teritoriul administrativ al orașului Hunedoara, regiunea Hunedoara”, arăta un decret din 1964, semnat de fostul șef de stat comunist Gheorghe Gheorghiu Dej.

De la începutul anilor ‘60, înainte ca apele noului lac să inunde vetrele satelor Bălana, Cinciș, Cerna, Moara Ungurului și Baia Craiului și ale altor câteva cătune, aproape 1.000 de localnici au fost evacuați din vechile așezări, iar cele mai multe case și biserici au fost demolate.

Oamenii au putut recupera o parte din materialele de construcții și din bunurile pe care le-au strâns în fostele gospodării, iar din vara anului 1962 familiile au fost mutate în noul sat Cinciș – Cerna, înființat în vecinătatea barajului Cinciș, la circa 10 kilometri de Hunedoara.

Veche de șase secole, Biserica din satul Cinciș, locul unde s-ar fi aflat mormântul mamei lui Ioan de Hunedoara, a fost demolată înainte ca așezarea să ajungă sub ape, însă unele dintre vestigiile și bunurile sale de preț au fost recuperate și aduse la noua biserică din satul Cinciș – Cerna.

Cele două biserici de piatră din satul Baia Craiului, una ortodoxă ridicată la începutul secolului XX, și biserica romano-catolică, veche din secolul al XVII-lea, au fost dezafectate. Orga și alte bunuri ale lăcașului catolic au fost mutate în biserica amenajată de catolici în satul Izvoarele, învecinat noului lac de acumulare.

Turiștii puteau intra cu barca în biserică

Spre deosebire de satele din aval care au fost inundate complet de apele lacului Cinciș în anii ‘60, din fostul sat Baia Craiului au rămas mai multe ruine, la care apele Cernei nu au putut ajunge, ori le-au cuprins doar parțial. În trecut, turiștii care se plimbau cu bărcile pe Lacul Cinciș puteau intra plutind pe poarta bisericii romano-catolice, inundată parțial de ape.

Cu timpul, aluviunile de la „coada” lacului de acumulare au făcut ca apa să nu mai ajungă la biserică și la mormintele din jurul ei.

La circa două sute de metri de ea se află ruinele fostei biserici ortodoxe. Ambele biserici, dar și zidurile și fundațiile mai multor gospodării și ateliere au fost „înghițite” formează în prezent un „sat fantomă” ascuns în pădure, pe malul stâng al Cernei, înainte ca râul să se lărgească pentru a forma lacul de acumulare.

Locul fostului sat Baia Craiului este greu accesibil, din cauza vegetației abundente, a zonei mlăștinoase și a numeroșilor arbori prăbușiți în zona altădată inundată.

Oamenii ajung aici coborând din zona podului peste Cerna, aflat la intrarea în satul Toplița din Hunedoara, pe o cărare care se pierde în pădure. Zona este puțin căutată de turiști, în schimb, este preferată de căprioare, mistreți și numeroase păsări sălbatice. Biserica romano-catolică este vizibilă și de pe celălalt mal al Cernei, traversat de șoseaua Hunedoara – Toplița.

Satul înființat din vremea Corvinilor

Satul – fantomă, ale cărui ruine sunt ascunse în pădure, datează din epoca medievală și își leagă existența de exploatările miniere din zonă. Ar fi fost înființat încă din vremea Huniazilor (secolul al XV-lea), de nobilii de la Castelul Corvinilor care dețineau aici ateliere de prelucrat fierul.

Citește mai multe amănunte pe adevarul.ro