(Încă un) Plan al Bruxelles pentru a salva industria auto europeană

Confruntat cu un sector auto aflat în cădere, dar care reprezintă nu mai puțin de 13 milioane de locuri de muncă și 7% din PIB-ul UE, comisarul european Stéphane Séjourné a prezentat la Stuttgart liniile generale ale unui plan de salvare de ultimă oră.

„Visez la o industrie care să-i facă pe europeni mândri și care va fi din nou o forță exportatoare”, a spus el în Germania, în fața unui public de profesioniști, citat de Le Point, publicație preluată de Rador.

Cele mai recente cifre ale ACEA (Asociația Constructorilor de Automobile Europeni) sunt alarmante: în noiembrie 2024, înmatriculările de vehicule electrice cu baterie au scăzut cu 9,5%, cu scăderi spectaculoase în Germania (-21,8%) și în Franța (-24,4%).

Protecţie vamală împotriva vehiculelor chinezești

Segmentul hibrid plug-in nu a fost cruțat, cu o scădere de 8,8% în noiembrie, deosebit de marcată în Belgia (-61,4%), Italia (-31,4%) și Franța (-19,6%).

Singurul punct luminos din acest tablou sumbru sunt vehiculele hibride simple, care au crescut cu 18,5% și reprezintă acum 33,2% din piață, depășind chiar și vânzările de mașini pe benzină a treia lună consecutiv.

Concurența chineză, considerată neloială, bate la ușa pieței europene cu vehiculele sale electrice la prețuri mici și subvenționate de statul chinez, la care UE a răspuns prin creșterea tarifelor vamale.

Mesajul lui Stéphane Séjourné reflectă poziția Comisiei Europene: nu se pune problema să rămânem atașați de motorul termic atunci când China tocmai a depășit o piatră de hotar simbolică cu mai multe mașini electrice vândute decât termice în 2024.

Planul de luptă al comisarului pentru industrie este structurat în jurul a trei axe majore. 

Primul proiect: un „Clean Industrial Deal” pentru îmbunătățirea competitivității pe termen scurt.

Este un plan de decarbonizare a producției industriale care va fi susținut de un fond de competitivitate. Acesta va fi conceput în primele o sută de zile ale Comisiei Von der Leyen II, în parteneriat cu Teresa Ribera, prim-vicepreședinta spaniolă a Comisiei.

Vor exista stimulente pozitive pentru companiile care accelerează electrificarea. Subantreprenorii nu vor fi excluși. Într-adevăr, impactul electrificării va fi semnificativ, motorul electric fiind mai simplu de fabricat decât motorul termic.

Al doilea front: crearea unui „șoc al cererii”, cu accent deosebit pe flotele corporative care reprezintă 58% din achizițiile de vehicule noi.

O pârghie crucială, întrucât companiile europene au în medie 88 de vehicule private și 77 de vehicule comerciale ușoare pe flotă, cu o perioadă medie de proprietate de 5,6 ani.

Cu cât mai multe companii cumpără vehicule electrice, cu atât mai mult se va dezvolta o piață de second-hand pentru persoane fizice. Cu vehicule second-hand mult mai ieftine.

Obstacolele

Cu toate acestea, trecerea la electric se dovedește complexă pentru flotele acestor companii. În timp ce 71% dintre companiile franceze au integrat deja vehicule cu energie alternativă, depășind cu mult media europeană, doar 27% au făcut pasul către 100% electrice, conform barometrului de mobilitate Arval din martie 2024.

Principalele obstacole:

• stații publice de încărcare insuficiente (52% din companii), preț mare de achiziție (29%)
• lipsa infrastructurii de încărcare la fața locului (29%) sau la domiciliu (26%).

Peste trei ani, ponderea motoarelor termice ar putea reprezenta în continuare 52% din vehiculele private și 64% din vehiculele comerciale ușoare din flotele europene.

De asemenea, Comisia pregătește un plan de extindere a terminalelor de încărcare. Dar aceasta este responsabilitatea unui alt comisar, grecul Apostolos Tzitzikostas.

Partea cea mai dificilă abia urmează: problema materiilor prime critice. 

Europa depinde de China pentru 80% din metalele rare, care sunt esențiale pentru fabricarea bateriilor.

„Nu pot accepta că ne putem găsi în imposibilitatea de a ne aproviziona fabricile de baterii din cauza tensiunilor diplomatice”, spune Stéphane Séjourné.

O soluție? Diversificarea aprovizionărilor prin parteneriate cu Chile, Argentina, Australia și – un subiect mai delicat – redeschiderea minelor în Europa (cum ar fi România) prin accelerarea eliberării autorizațiilor de foraj. Rezistența locuitorilor din apropierea acestor mine nu va fi mică.

„Dialogul strategic” cu industria auto, lansat la sfârșitul lunii

De asemenea, producătorii vor trebui să se implice. Séjourné se așteaptă ca aceștia să acorde prioritate investițiilor în Europa și să mențină locurile de muncă acolo.

Un „dialog strategic” cu întregul sector va fi lansat pe 30 ianuarie de către președinta Von der Leyen, cu răspunsuri inițiale aşteptate în termen de patruzeci de zile.

Reconcilierea tranziției ecologice și protecția industrială este provocarea acestei comisii Von der Leyen II. Sarcina este cu atât mai complexă cu cât companiile, acești jucători cheie în această tranziție, rămân precaute în abordarea electrificării.

Potrivit proiecțiilor, doar 23% dintre vehiculele de pasageri și 17% dintre vehiculele comerciale ușoare în uz vor fi 100% electrice peste trei ani în Europa. Rămâne de văzut dacă acest al n-lea plan european va evita capcanele birocratice obișnuite și-i va oferi soluții concrete unui sector în plină transformare.

(Citește și: Industria auto europeană, aflată în criză, cere Comisiei anularea amenzilor pentru depășirea pragului de emisii)

****