Răbdarea pieței față de evoluțiile fiscale, pusă la încercare

Economia României evoluează sub potențial la ora actuală, dezechilibrele generate de creșterea PIB-ului pe bază de consum slăbind poziția externă.
Dincolo de aterizarea economică, investitorii sunt mai preocupați de pachetul fiscal menit să corecteze deficitul bugetar care va depăși 8% din PIB în acest an, se arată într-o amplă analiză ING. România ”patinează pe gheață subțire”, avertizează ei.

“Una peste alta, costurile de finanțare îngrijorătoare, un necesar de finanțare încă ridicată, o traiectorie revizuită a inflației și creșterea primelor de risc vor menține probabil presiunea asupra randamentelor țării. Formarea rapidă a unei coaliții guvernamentale ar fi foarte benefică, dar piețele ar putea aștepta totuși măsuri concrete înainte de a se reîntoarce la sentimente mai pozitive față de datoria României”, scriu Ștefan Poșea, economist, și Valentin Tătaru, economist-șef ING România, într-o analiză publicată marți.

PIB-ul crește mult sub potențialul României

Cele mai recente date arată că economia a evoluat vizibil mai slab decât era de așteptat în primele nouă luni ale anului, crescând doar cu 0,9% față de aceeași perioadă a anului trecut.

”Având în vedere contextul electoral, cheltuielile guvernamentale au rămas probabil generoase până la sfârșitul anului. Cheltuielile curente (ca procent din PIB) au fost cu aproximativ 2 puncte procentuale mai mari anul acesta comparativ cu 2023, crescând în amploare în al treilea trimestru, conform datelor de execuție bugetară până în octombrie”, susțin specialiștii ING.

Din partea ofertei, activitățile legate de ingineria civilă au continuat să depășească aproape toate celelalte sectoare, în timp ce activitățile de producție și majoritatea serviciilor au rămas un factor de frânare sau, cel mult, un factor neutru pentru avansul PIB. Tendințele îngrijorătoare provin și din sectorul IT, care a dat semne de scădere timp de patru luni, și din sectorul agricol, seceta din acest an afectând producția, dar și inflația alimentară.

”Am revizuit recent prognoza de creștere economică pentru 2024 de la 1,3% la 1,0%, pe fondul unor creșteri slabe persistente și al unui potențial limitat de îmbunătățire în acest an. Esențial este că, deși cererea internă este puternică, economia continuă să performeze slab în prevenirea disipării beneficiilor unei activități solide prin importuri, ceea ce apasă asupra creșterii economice”, avertizează economiștii.

O reformă fiscală ar putea tempera creșterea economică din 2025

Analiștii ING se așteaptă ca PIB-ul să accelereze în 2025, prognoza lor indicând un avans de 2,6% pentru anul viitor, pe fondul efectului de bază, dar și a creșterii consumului privat (ca urmare a creșterii câștigurilor salariale reale, a salariului minim și a pensiilor), precum și a investițiilor (preponderent cele publice, finanțare din fonduri UE).

Cu toate acestea, o reformă fiscală ar putea tempera perspectiva. Factorii-cheie de urmărit sunt structura, magnitudinea și momentul acestor modificări fiscale.

”În opinia noastră, cu cât negocierile politice pentru un nou guvern vor dura mai mult, cu atât riscurile pentru măsuri fiscale suboptime vor fi mai mari”, susțin experții ING.

Pe de altă parte, ei atrag atenția și asupra unor impulsuri pozitive asupra activității economice, respectiv impactul investițiilor de amploare realizate recent, în special în infrastructură. ”Nu va dura mult până când acestea vor începe să influențeze mai vizibil eficiența afacerilor și optimismul acestora. Nu în ultimul rând, un impuls pentru activitate va veni și din aderarea la Schengen, programată pentru ianuarie 2025”, explică ei.

(Re)câștigarea credibilității pe plan fiscal este esențială, în ciuda efectelor negative pe care corecția le va avea asupra avansului PIB

În opinia lor, deși corecția fiscală va afecta performanța PIB pe termen scurt, ”(re)recâștigarea credibilității pe plan fiscal este esențială, mai ales după un an în care deficitul bugetar ar putea depăși 8% din PIB”.

Menținerea accesului la piață și la finanțări fluente este deosebit de importantă, avertizează ei. în condițiile în care din punct de vedere fiscal, România ”patinează pe gheață subțire”.

”Răbdarea pieței față de evoluțiile fiscale a fost constant pusă la încercare pe parcursul anului 2024. Acest lucru s-a datorat atât revizuirilor ulterioare ale țintei deficitului bugetar și necesităților de finanțare pe termen scurt, cât și întrebărilor rezonabile legate de calea credibilă către un deficit de 3% pe termen lung. Incertitudinea legată de rezultatul alegerilor adaugă mai multă incertitudine în peisaj, sporind riscurile ascendente pentru deficitul din 2025”, se arată în analiza citată.

Presiunile asupra bugetului pe anul viitor vor fi ridicate, având în vedere indexarea automată a pensiilor, de 12,1% care ar trebui să intre în vigoare începând din ianuarie 2025 și care va majora și mai mult factura socială umflată de ultima majorare a pensiilor, din septembrie.

Bugetul va continua să pună presiune pe prima de risc a României

Relația cu CE și UE a rămas bună, un element care are o importanță mare atât pentru investitori, cât și pentru agențiile de rating, în ciuda deficitului fiscal mare și a procedurii de deficit excesiv în care se află România de dinaintea pandemiei.

Structura unui nou pachet fiscal rămâne incertă, dar un scenariu ipotetic ar putea implica: un plafon semnificativ redus pentru IMM-uri, alături de o povară fiscală mai mare pe proprietate, lux și dividende, precum și eliminarea completă a facilităților fiscale pentru anumite industrii. Creșteri ale TVA-ului și/sau impozitului pe venit nu sunt excluse, dar prognozele revizuite de inflație pe termen mediu complică foarte mult această chestiune.

”Pe partea de cheltuieli, deși mediul post-electoral favorizează teoretic astfel de corecturi, rămâne totuși unul dintre cele mai expuse subiecte la consensul noii coaliții. Continuăm să anticipăm un deficit bugetar de 8% din PIB pentru 2025 și 7% în 2026”, susțin specialiștii.

“Una peste alta, costurile de finanțare îngrijorătoare, un necesar de finanțare încă ridicată, o traiectorie revizuită a inflației și creșterea primelor de risc vor menține probabil presiunea asupra randamentelor țării. Formarea rapidă a unei coaliții guvernamentale ar fi foarte benefică, dar piețele ar putea aștepta totuși măsuri concrete înainte de a se reîntoarce la sentimente mai pozitive față de datoria României”, avertizează ei.

Balanta de plăți: Câștigurile de anul trecut au avut o viață scurtă

În primele nouă luni ale anului, balanta comercială (cel mai important factor al al balanței de plăți) s-a deteriorat vizibil, deficitul crescând cu 15,1% față de anul anterior. Acest lucru a anulat practic câștigurile de anul trecut.

Factorii negativi, comparativ cu aceeași perioadă din 2023, au fost deficite mai mari la alimente, combustibili, produse chimice și produse manufacturate, combinate cu un excedent mult mai mic la materii prime. Un deficit mai mic a fost înregistrat în sectorul auto.

”Per total, balanța comercială continuă să reflecte o cerere internă puternică generată de o reacție bruscă a consumatorilor la creșterea salariilor reale, o abatere fiscală semnificativă și investiții de mare amploare. Toate aceste elemente au stimulat semnificativ importurile, în timp ce starea industriei germane și a activității europene în ansamblu a rămas slabă, punând presiune asupra exporturilor”, explică specialiștii, adăugând că nu se așteaptă la o corecție a acestei traiectorii în 2025.

Surplusul de export de servicii s-ar putea diminua în 2024

Referitor la surplusul din servicii, este probabil ca acesta să scadă în 2024 față de surplusul de 13,5 miliarde de euro din 2023, deoarece surplusul înregistrat în prima jumătate a anului este cu aproape 15% mai mic.

”Activitățile de transport și IT vor continua probabil să aducă cele mai mari surplusuri. Între timp, turismul în străinătate va continua probabil să afecteze negativ balanța comercială a serviciilor în viitorul previzibil”, susțin economiștii ING.

Ei se așteaptă ca deficitul de cont curent să rămână ridicat și în 2025, de circa -7,4% din PIB (față de -7,9% din PIB în acest an).

Riscul de retrogradare a ratingului a crescut

Abaterea fiscală persistentă, cu un proces de ajustare prognozat lent, va continua să rămână principala cauză de îngrijorare pentru agențiile de rating, afectând perspectivele României.

”Deși pragul pentru o retrogradare rămâne ridicat, considerăm că riscurile pentru o eventuală perspectivă negativă nu pot fi ignorate și probabil că au crescut”, se arată în analiză.

Rapoartele agențiilor de rating despre România ar putea adopta un ton mai sever privind evoluțiile fiscale.

Politica monetară și inflația – „high(er)-for-longer” revine în discuție

BNR a început ciclul de relaxare în lunile iulie-august pe baza unui progres destul de bun în ceea ce privește inflația în prima jumătate a anului. Reducerea de 50 de puncte de bază din vară a adus rata de politică monetară la 6,5%, unde a rămas de atunci, în contextul în care prognoza de inflație pe termen mediu a fost revizuită în sus.

”Acest factor, împreună cu incertitudinea mai mare generată de alegerile locale, geopolitică și politica băncilor centrale din piețele de bază, ar putea determina BNR să adopte o strategie de politică care implică o lichiditate excesivă mai mică pe piața interbancară”, se arată în analiză.

Fondurile UE și împrumuturile statului au stimulat excesul de lichiditate din piață

În ultimii doi ani, intrările de fonduri UE și vânzările de datorii în valută ale guvernului au stimulat indirect lichiditatea excesivă pe piața interbancară, care a atins un vârf de 60,7 miliarde de lei în ianuarie anul acesta.

”În practică, acest lucru a dus la condiții financiare mai relaxate atât pentru guvern, cât și pentru sectorul privat, comparativ cu rezultatul în care BNR ar fi intervenit pentru a steriliza această lichiditate excesivă la rata de politică monetară. Astfel, ratele pieței au fluctuat în jurul facilității de depozit ale Băncii, și nu în jurul ratei-cheie”, punctează specialiștii.

În opinia lor, BNR ar dori să reducă acum acest surplus de lichiditate. ”Nu ar trebui exclus că, pe viitor, să vedem niveluri de lichiditate excesivă între 10 miliarde de lei și 20 de miliarde de lei, ca o soluție de mijloc între gestionarea incertitudinilor mai mari și menținerea unor condiții financiare nu foarte strânse”, spun ei.

În privința dobânzii-cheie, prognoza ING indică reduceri total de 75 de puncte de bază în 2025, în special în partea a doua a anului.

(Citește și: ”Cu ochii pe România politică, Investitorii reevaluează prima de risc în contextul rezultatelor alegerilor”)

***