Ce prevăd acestea și ce negociază oficialii români cu Kiev

Administrația Prezidențială de la Kiev a anunțat luni că România și Ucraina au început discuții pentru semnarea unui acord de securitate.

Anunțul a apărut după ce, săptămâna trecută, Marea Britanie și Ucraina au semnat un astfel de angajament în timpul vizitei premierului Rishi Sunak la Kiev, iar un acord similar este așteptat să se semneze între Franța și Ucraina în timpul preconizatei vizite la Kiev a președintelui Emmanuel Macron.

Kiev discută în prezent cu 9 state acorduri bilaterale de securitate.
Aceste acorduri au la bază Declarația comună Ucraina – G7 de la Vilnius, din 12 iulie 2023, la care au aderat ulterior alte 24 de state.

Ucraina oficializează parteneriate de securitate cu state membre NATO cu scopul de a menține active cooperarea și sprijinul occidental în lupta împotriva Rusiei invadatoare.

De precizat: acordurile de securitate sunt importante poziționări politice, dar nu ating valoarea garanțiilor de securitate oferite, de exemplu, de Articolul 5 din Tratatul NATO.

Ce negociază România cu Ucraina

Surse apropiate negocierilor au declarat pentru CursDeGuvernare.ro că inițiativa inițierii discuțiilor pe un acord bilateral de securitate a aparținut oficialilor de la Kiev, iar negocierile se poartă în baza Acordului de cooperare tehnico-militar încheiat de guvernele României și Ucrainei la data de 5 septembrie 2020.

Ucraina și-a mai manifestat dorința ca Acordul Marea Britanie – Ucraina să fie folosit drept ”ghid” pentru discuții, iar România nu a respins propunerea.

În perioada următoare vor urma discuții bilaterale pe marginea propunerii de text, în acest moment fiind prea devreme pentru a estima când se va semna acest document.

Ce vrea Ucraina să obțină

Ucraina vrea să se asigure că statul care semnează un astfel de acord:

susține activ aderarea viitoare a Ucrainei la NATO

recunoaște dreptul de autoapărare al Ucrainei

recunoaște ilegalitatea oricăror încercări de a retrasa granițe prin forță

colaborează pentru ca Ucraina să dețină o forță capabilă să apere țara în prezent și să descurajeze agresiunea Rusiei în viitor

ajută Ucraina să își sporească capacitatea de descurajare față de agresori externi

încurajează propria industrie de apărare să colaboreze cu Ucraina

Elemente din Planul de pace ucrainean – încorporate în acord

Ucraina dorește să incorporeze în textul acordului și elementele esențiale ale Planului de pace propus de președintele Zelenski, plan care a făcut obiectul discuțiilor și marți, la Davos.

Aici nu sunt multe chestiuni de negociat, România fiind unul dintre statele care susține propunerea ucraineană și care este gata să joace un rol de seamă în luarea de măsuri pentru implementarea inițiativelor de pace care reflectă principiile Cartei ONU.

Principiul fundamental este acela că România recunoaște că nici Ucraina, nici Europa nu vor fi în siguranță până când integritatea teritorială a Ucrainei nu va fi pe deplin restaurată și nu există o pace justă care respectă drepturile Ucrainei conform dreptului internațional și Carta ONU.

Un alt principiu este acela că Federația Rusă trebuie trasă la răspundere pentru pierderile de vieți și pierderile materiale suferite de Ucraina.

Domeniile de cooperare

Acordul de securitate ar mai urma să enumere și domeniile în care cele două state vor coopera strâns. De principiu, e vorba de:

securitatea informațiilor
combaterea propagandei și dezinformării
securitate cibernetică
protecția infrastructurilor critice
programe de formare specialiști
combaterea crimei organizate
reconstrucție

Diferența între acorduri de securitate și garanții de securitate

De trei zile încoace, de la aflarea veștii că România și Ucraina negociază un acord bilateral de securitate, în mediul politic și în public au apărut confuzii în ceea ce privește semnificația demersului.

Asigurările de securitate se oferă având la bază de acorduri, convenții, memorandumuri încheiate între părți, care se angajează fără consecințe juridice să aibă o anumită conduită față de cealaltă parte semnatară. Acestea au doar consecințe politice, iar încălcarea prevederilor convenite duce la pierderea credibilității și la izolare politică.

Garanțiile de securitate au regim juridic și instituțional. Ele se consemnează în tratate, convenții, memorandumuri. Actorii implicați se controlează între ei, pentru prevenirea încălcărilor. Garanțiile de securitate presupun control direct și acces la luarea deciziilor de pace și război ale părților semnatare.

***