Ilie Bolojan – ieșire publică: „Se conturează majoritatea, desemnarea premierului va veni săptămâna viitoare – Reducerea deficitului nu se poate fără creșterea taxelor”. Lista de măsuri și reforme asumate deja de Bolojan

Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL și favoritul pentru funcția de prim-ministru, a anunțat vineri că se conturează o majoritate parlamentară care să sprijine în Parlament un viitor guvern. Acesta a semnalat că acordul politic de coaliție și cel de guvernare între PSD-PNL-USR-UDMR și grupul minorităților va fi finalizat săptămâna viitoare.

Totodată, acesta a transmis că România trebuie să reducă deficitul bugetar, iar această reducere se va face printr-un mix de măsuri: pe de o parte (1) reducerea cheltuielilor bugetare de funcționare, (2) majorarea taxelor și (3) prioritizarea și eșalonarea investițiilor, care au buget (național + cu cofinanțare europeană) de 150 de miliarde de lei în acest an.

Bolojan a mai semnalat că primele măsuri fiscale vor intra în vigoare de la 1 iulie, iar de anul viitor se vor aplica alte schimbări fiscale precum majorarea impozitelor pe proprietăți, jalon în PNRR, sau impozitele pe profit sau dividende. În același timp, viitorul guvern va veni cu măsuri de sprijin pentru populație și companii în contextul viitoarei creșteri a prețurilor la energie electrică, după liberalizarea de la 1 iulie 2025, a mai anunțat Bolojan.

Totodată, întrebat dacă își va asuma funcția de premier, dacă va fi desemnat, Ilie Bolojan a răspuns: „Nu e vorba de un profil sau altul, este corect să le spunem românilor adevărul, să nu creăm așteptări care nu pot fi acoperite – mai ales dacă avem angajamente de tipul creșterii impozitului pe proprietate. Trebuie să ne gândim cum facem acest lucru cât mai echitabil și să spunem acest lucru, știind că aceste măsuri nu sunt ușor de luat. (…) Premierul care foarte probabil va fi desemnat săptămâna viitoare, pentru a putea face performanță, indiferent cine e el, are nevoie de o masă critică de susținere în Parlament. Are nevoie de autoritate, pentru că aceste măsuri nu vor fi ușor de pus în practică și cu siguranță vor fi oameni din companii, din executiv, care nu vor executa lucrurile așa cum s-au stabilit. Dacă nu ai autoritatea să îi sancționezi, oricine va fi premier va fi un om de mucava care nu va rezolva problemele. E nevoie de parteneriate, pentru că aceste măsuri nu înseamnă doar Guvern, ci și Parlament, Președinție și celelalte instituții. Eu am încredere în milioanele de români din sectorul privat, în sutele de mii de profesioniști din sectorul public care își fac datoria, că înțeleg în ce situație suntem și că vor susține aceste măsuri pentru a trece România prin această situație dificilă și să creăm condiții pentru dezvoltare în anii viitori”.

Prezentăm în cele ce urmează principalele declarații ale lui Ilie Bolojan:

Despre situația economică și măsurile fiscale

• Avem prea puțini oameni care muncesc față de câți beneficiază. Din populația activă, între 15-64 de ani, avem 33%, aproape 4 milioane de oameni, care nu sunt prinși în activitate. Îi putem scădea pe cei din străinătate, dar suntem pe penultimul loc din Europa la acest capitol.

• La rata de inactivitate a persoanelor de peste 55 de ani suntem chiar pe ultimul loc, și din cauza pensionărilor accelerate – suntem în situația în care jumătate din cei de peste 55 de ani nu sunt prinși în activitate, deși e o vârstă la care experiența și înțelepciunea acumulată ar putea fi valorificate.

• Cheltuielile cu investițiile au crescut într-o pondere importantă. Anul trecut cu 19%, un lucru bun și din acest punct de vedere și în anii viitori (trebuie să avem investiții ridicate), pentru că trebuie să absorbim fondurile europene și pentru că avem un deficit major de dezvoltare. Asigurarea unei ponderi (ridicate) a bugetului de investiții va fi o provocare a fiecărui Guvern, dar și o necesitate ca să avem o creștere economică susținută.

• Ce e de făcut și ce am încercat să facem în aceste zile: în primul rând că în această situație trebuie să o spunem direct: nu există soluții simple. Cei care au promis până acum sau promit acum soluții magice, cred că suntem conviși că sunt niște profeți falși.

• Putem repara ce e greșit, dar rezolvând treptat problemele. Atacând constant fiecare lucru greșit și îmbunătățind permanent modul în care facem lucrurile, în fiecare zi. Prin schimbări mici să ajungem la schimbările mari. Nu există soluție măreață care rezolvă toate problemele.

• Cred că e nevoie să recâștigăm încrederea între partide, apoi încrederea cetățenilor. Adversarii noștri nu sunt partidele din Parlament, ci incompetența, lipsa responsabilității și a bunul simț, indolența. Ceea ce știm despre bunul simț din viața zilnică trebuie să aplicăm și în politică.

Despre soluții punctuale și atragerea fondurilor europene:

• Să spunem adevărul. Vor trebui luate măsuri de corecție, care majoritatea sunt nepopulare, dar din păcate necesare. E nevoie de o masă critică în primul rând de o susținere paramentară, și cred că în această săptămână se conturează această masă critică și mă aștept ca săptămâna următoare să se închidă aceste discuții, să avem susținere pentru acest pachet de măsuri.

• Ce trebuie făcut, ce susținem: 2 tipuri de măsuri, cele în regim de urgență și cele pe termen mediu.

• În regim de urgență: țin de constrângerile și realitățile actuale. Urgentarea fondurilor europene. E nevoie să renegociem planul după care accesăm fonduri europene pentru că nu-l mai putem rspecta. Anumite ținte nu mai pot fi îndeplinite. E nevoie să urmărim ca jaloanele, angajamentele asumate, să le îndeplinim cât mai repede posibil. Pe ultima tranșă avem aproape 900 mil. euro reținute până la rezolvarea problemelor ce țin de pensiile speciale, de conducerea companiilor de stat, de așa-numita guvernanță corporativă. Dacă vrem acești bani trebuie să rezolvăm problemele, inclusiv cele ce țin de încasarea diferențelor de bani (a deficitului bugetar).

• Apoi trebuie înlocuite cât mai repede proiectele care nu pot fi terminate. Avem multe proiecte, în domeniul sănătății de exemplu, care nu pot fi terminate. Cele care nu pot fi finalizate până anul viitor să fie înlocuite de alte proiecte în așa fel încât să nu ne pierdem banii.

• Să deschidem toate apelurile de proiecte – înțeleg că avem unele care nu sunt deschise. E greu să termini niște proiecte până în a doua jumătate a anului viitor. Și în mod evident trebuie susținute măsuri de debirocratizare, de simplificare, a procedurilor în așa fel încât de la emiterea documentațiilor, avize, autorizații și până la încheierea contractelor de licitații să avem proceduri cât mai rapide, inclusiv introducerea unor mecanisme de prefinanțare a acestor programe din PNRR în așa fel încât lucrările să poată începe cât mai repede și să recuperăm din timpul pierdut.

Despre piețe și corecția fiscală:

• O altă urgență importantă este recâștigarea încrederii piețelor financiare, inclusiv a Comisie Europene în ceea ce privește reducerea deficitului. Dacă piețele, creditorii noștri, investitorii din România au încredere în direcția în care se mișcă țara, înseamnă că vom plăti cu siguranță dobânzi mai bune. Vom putea lua credite pe care suntem forțați să le luăm în condiții mai avantajoase. Dacă nu au încredere înseamnă că vor plăti mult mai mult și asta înseamnă investiții mai puține în România, salarii, pensii poate mai mici.

• Din acest punct de vedere România s-a angajat ca anul acesta să reducă deficitul până la 7% din PIB, țintă care din punctul meu de vedere, pentru că suntem la jumătatea anului, este foarte greu de îndeplinit. Asta ar însemna că de la un deficit estimat de 9,3% și anul acesta să coborâm peste 2 puncte procentuale, ceea ce în jumătate de an este aproape imposibil. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să venim cu un plan cât mai repede posibil, în zilele următoare defapt, în așa fel încât să prezentăm Comisiei Europene și creditorilor noștri perspectiva pe termen scurt.

Despre cum se va face consolidarea fiscală în acest an:

• Asta înseamnă o corecție care nu se poate face decât combinat, din creșterea de venituri, din eșalonarea investițiilor, și din scăderea de cheltuieli. Ar fi trebuit ca ordinea să fie inversă, să începem cu scăderile de cheltuieli, să prioritizăm investițiile și dacă nu se reușește, doar atunci să recurgem la creșterea veniturilor. Dar, din păcate, datorită perioadei electorale și pre-electorale de 1 an și jumătate, în care din acest punct de vedere nu s-a făcut mare lucru, estimez, că niciun guvern care va veni nu va putea evita creșterea veniturilor. Asta înseamnă creșteri din păcate de taxe și impozite. Care vor fi acestea, (ele) vor fi decise foarte probabil zilele următoare. Dar este evident că trebuie să ne scădem urgent, cât mai rapid, deci, cheltuielile statului.

• Ele nu se pot face de pe o zi pe alta, pentru că înseamnă contracte, înseamnă audit, înseamnă proceduri. E nevoie să facem o eșalonare de investiții. Anul acesta erau investiții programate de 150 de miliarde de lei. Anul trecut au fost de 120 de miliarde, o creștere destul de mare. Nu cred că vor putea fi închise toate aceste bugete de investiții, va trebui făcută o eșalonare a acestora pentru că nu toate sunt la fel de urgente, nu toate sunt la fel de importante și unele poate nu sunt la fel de bune. Deci o analizare a investițiilor, a programelor derulate de România și o amânare a acestora sau chiar anulare, dacă va fi cazul, este foarte necesară. În ce ponderi și cum vor fi împărțite aceste lucruri nu este un subiect ușor de decis, din acest motiv discuțiile au fost destul de lungi. Dar cu siguranță va fi o combinație între cele 3 măsuri.
• Va trebui să prioritizăm tot în regim de urgență asigurarea cofinanțării pentru fonduri europene. Altfel lucrările nu pot evolua.

• Iar în ultimul rând să găsim o soluție – pentru că la 1 iulie expiră schema de energie și imediat ce se formează noul guvern aceasta va fi o prioritate în așa fel încât să se aibă în vedere găsirea unei formule prin care prețurile la energie pentru companii și populație să rămână la un nivel de bun simț și la un nivel normal.

• Și săptămâna viitoare (la ECOFIN pe 20 iunie), și la Consiliul din luna iulie, România trebuie să se prezinte cu un pachet, credibil, care nu doar să rezolve niște probleme de pe o lună pe alta, ci să rezolve probleme structurale. (…) Măsurile pe termen scurt vor fi adoptate foarte probabil de guvern după formarea lui, probabil cu data de 1 a lunii următoare. Iar cele ce înseamnă anualizări, impozite pe proprietate de exemplu, sau alte impozite pe profit sau pe dividende, se iau așa cum este normal cu (aplicare de la) începutul anului.

Despre reducerea deficitului pe termen mediu, eliminarea sinecurilor și a risipei bugetare:

• Pe termen mediu, pentru că și anul viitor România are un angajament de reducere a deficitului. Dar dincolo de asta e o soluție absolut necesară pentru însănătoșirea finanțelor țării noastre – va fi nevoie să lucrăm la măsuri, zilnic, astfel încât tot pe baza unui pachet să obținem rezultate combinate privind reducerea de cheltuieli, în primul rând, privind prioritizarea investițiilor, dar și privind creșterea veniturilor statului.

• Fiecare instituție din România poate fi auditată, imediat, în așa fel încât să se vadă dacă își cheltuie eficient banii, dacă oferă servicii bune, dacă personalul are ce face, cu normă întreagă. E nevoie să luăm decizii în așa fel încât, fără să reducem calitatea serviciilor, să putem reduce cheltuielile acolo unde este nevoie. Și printr-un calcul corect al personalului să facem reduceri de personal unde nu se justifică.

• E nevoie apoi de o evaluare a programelor de subvenții, a schemelor de sprijin. Dacă au efect pozitiv în economie sau nu, dacă doar încurajează importurile. Le vom menține pe cele care aduc dezvoltare, iar celelalte diminuate sau anulate.

• E nevoie de o transparentizare a tuturor cheltuielilor la instituțiile publice, la companiile de stat și la instituțiile care spun că sunt autofinanțate: ASF, ANRE, ANCOM de exemplu, în așa fel încât să se aplice corecții salariale ca banii publici încasați aici, din piață, să fie lăsați piețelor sau să fie direcționați proiectelor de care statul român are nevoie.

• E nevoie de o reformă a pensiilor speciale. Nu mai putem accepta să avem pensionări în floarea vârstei. (…) Sinecurile publice trebuie eliminate.

Despre ANAF și majorarea impozitului pe proprietăți:

• Trebuie să creștem veniturile statului. Nu vom putea evita creșterea impozitelor pe proprietăți – este jalon în PNRR. Va intra în vigoare de la 1 ianuarie anul viitor.

• E nevoie să combatem evaziunea fiscală într-o formă în care ceea ce trebuie plătit să fie plătit, iar când se ajunge la o evaziune care depășește o limită a bunului simț trebuie combătută cu cea mai mare forță. Aici este loc de mai bine la ANAF, la Antifraudă, dar și prin modificarea și înăsprirea legislației în acest domeniu. Doar prin măriri de taxe îi sancționăm pe cei care plătesc taxe în România.

Reamintim că partidele care probabil vor forma noua coaliție de guvernare nu au ajuns încă la un consens, nici pe măsurile de corecție fiscală, nici pe numele premierului, în condițiile în care PSD face presiuni pentru numirea unui premier tehnocrat sau a unei rotative guvernamentale în care liberalii să-și asume primii premieratul, implicit implementarea măsurilor dure, nepopulare, de corecție fiscală.

(Citește și: ”Economia României în timp real”: Producția Totală de Piață (TMPI) își reia coborârea, după ce pâlpâise puțin la începutul anului. La vecini crește – o comparație cu Polonia)

***

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?