Modelul de creștere bazată pe consum s-a epuizat: PIB a crescut cu doar 0,9% în 2024, cel mai slab rezultat din ultimul deceniu, în ciuda banilor aruncați de guvern în economie

PIB-ul României a înregistrat o creștere de doar 0,9% în 2024, cel mai slab rezultat din ultimul deceniu dacă nu luăm în calcul anul pandemiei, unul extrem de atipic, reiese din datele semnal publicat vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
Aceste date privind evoluția activității economice ridică semne de întrebare asupra supraviețuirii modelului de creștere bazat pe consum, notează economiștii.
Guvernul construise bugetul pe 2024 pe o prognoză de creștere de 3,4% din PIB.

De menționat că, dat fiind caracterul electoral al anului 2024, guvernul a aruncat mulți bani în economie și mai ales în consum, prin creșterile succesive de salarii și pensii, și a obținut, cu toate acestea o creștere economică de 4 ori mai mică decât cea prognozată.

”Economia României abia a ieșit la liman în 2024. Aceasta, în ciuda unei creșteri nominale a salariilor de 13,4% față de o inflație medie de 5,6%. Acest lucru ridică semne de întrebare asupra modelului bazat pe consum, care pare să se întoarcă împotriva sa”, se arată într-o notă transmisă de analiști BCR investitorilor.

Datele semnal indică un avans al PIB-ului din T4 de 0,8% față de T3 2024, respectiv de 0,7% față de T4 2023 (date ajustate sezonier).

După cum reiese din graficul de mai jos, România a avut în 2024 cea mai slabă creștere economică din ultimul deceniu, exceptând anul pandemiei, unul cu totul aparte, în care economia a fost practic blocată de măsurile de prevedere a răspândirii COVID-19, măsuri fără precedent la nivel mondial.

Un rezultat la slab a fost consemnat doar în 2013, de 0,3% din PIB, perioadă în care economia României își revenea din șocul crizei financiare internaționale și a măsurilor de ajustare a deficitului bugetar adoptate în contextul acordurilor de finanțare încheiate cu FMI, BM și CE.

Datele din 2024, vești proaste pentru perspectivele din 2025

Evoluția din 2024 care arată că nici ultimele luni ale anului, marcate tradițional de creștere a consumului în contextul campaniilor de Black Friday și a sărbătorilor, nu au sprijinit creșterea economică – avansul PIB s-a menținut tot la 0,9%, cât fusese estimat și în primele nouă luni.

Aceste rezultate indică o epuizare a consumului drept motor de creștere economică, avertizează specialiștii.

”Prognozăm o creștere a PIB-ului de 2,0% în 2025, cu riscuri descendente în funcție de perspectivele fiscale, susținute de efectele de bază și de inerția economică. Creșterea consumului, care a fost principalul motor al economiei, practic a dispărut, în condițiile în care încrederea consumatorilor s-a prăbușit în ianuarie”, punctează economiștii BCR.

Fără fonduri europene și investiții, economia se va împotmoli

Proiectul de buget include investiții masive ale statului, care se bazează pe fonduri europene. Fără aceste investiții, o creștere economică sub așteptări pentru al doilea an consecutiv ar putea deveni scenariul de bază, avertizează ei.

”Per total, povestea convergenței veniturilor pare, în cel mai bun caz, blocată, în lipsa unor reforme structurale, deoarece s-a bazat pe deficite fiscale excesive. Datele detaliate urmează să fie publicate pe 7 martie. Ne așteptăm la un consum mai slab al gospodăriilor, ceea ce va duce la o contribuție negativă mai redusă a exportului net. Cheltuielile nete ale guvernului au fost de 3,2 pp din PIB în ultimul trimestru al anului 2024. Rezultatul a fost o creștere a PIB-ului real (serie brută, n.r.) de 0,8% trimestru la trimestru”, notează Ciprian Dascălu, economist-șef BCR.

Prognoza oficială pentru 2025: +2,5% din PIB/ Sursele prognozate ale creșterii

Pentru 2025, dar și pe termen mediu, creșterea economică pare să depindă cu precădere de evoluția investițiilor, în contextul unei plafonări a consumului intern și extern, potrivit celei mai recente prognoze a CNSP, care are în vedere un avans foarte optimist, de 2,5% din PIB în acest an.

CNSP are în vedere o dinamizare a activității investiționale pe viitor, în condițiile în care resursele disponibile atât prin Mecanismul de redresare și reziliență și Cadrul financiar multianual 2021-2027, cât și cele guvernamentale vor fi transpuse în proiecte majore de infrastructură cu efect multiplicator în economie pe termen mediu și lung, susțin specialiștii CNSP.

”Astfel, formarea brută de capital fix, cu un ritm mediu anul de 5% și o rată de investiție care va ajunge la 28,7% în anul 2028, va reprezenta principalul factor al creșterii economice. Consumul privat va avansa cu un ritm mediu anual similar celui al produsului intern brut (2,7%)”, se arată în notă.

Exportul net ar urma să își diminueze treptat aportul negativ la creșterea economică (-0,2 puncte procentuale în anul 2028), ca urmare a revenirii exportului de bunuri și servicii, care va avansa în medie cu 3,3%, concomitent cu majorarea importului de bunuri și servicii cu 3,8%.

(Citește și: ”Raport: România va avea în 2025 cea mai mică creștere economică din regiune. Prognozele pe principalele sectoare din economie”)

***