Mario Draghi: „Uitați de SUA – Europa și-a pus singură tarife vamale”

Barierele comerciale interne ridicate și obstacolele de reglementare din Uniunea Europeană sunt mult mai dăunătoare pentru creșterea economiei europene decât orice taxe vamale ar putea impune America asupra bunurilor UE, avertizează Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene (BCE) și fostul premier al Italiei, într-un editorial publicat în Financial Times.

În editorial, Draghi scrie că ultimele săptămâni au evidențiat foarte clar vulnerabilitățile Europei: PIB-ul zonei euro abia a crescut la sfârșitul anului trecut, ceea ce arată cât de fragilă este redresarea economiei interne, iar Statele Unite au început să impună taxe vamale principalilor parteneri comerciali, urmând ca UE să fie în vizor, fapt ce sporește incertitudinea cu privire la creșterea Europei, având în vedere dependența economiei UE de cererea externă.

„Doi factori majori au adus Europa în această situație dificilă, dar tot ei o pot scoate dacă Europa este pregătită să opereze schimbări radicale”, subliniază Draghi.

Barierele interne, obstacolul major: Incapacitatea UE de a elimina barierele comerciale afectează integrarea pieței unice

Draghi subliniază că barierele interne ale UE, echivalente cu tarife vamale de 45% pentru industria manufacturieră și de 110% pentru servicii, sunt mult mai dăunătoare decât orice măsuri ar putea lua SUA. Aceste bariere reduc piața internă europeană: comerțul total între țările UE este mai mic decât jumătate din cel dintre statele americane.

În plus, pe măsură ce economia globală se orientează către servicii, impactul negativ al acestor obstacole devine și mai pronunțat, pentru că importanța serviciilor în structura economiilor crește.

Totodată, reglementările excesive, în special în domeniul digital, împiedică inovația și creșterea firmelor tech europene, care sunt responsabile pentru mare parte din diferențialul de dezvoltare și inovare cu SUA. Ca exemplu, arată Draghi, costurile de conformare cu GDPR au redus profiturile întreprinderilor mici de tehnologie cu până la 12%.

„În ansamblu, Europa a crescut efectiv tarifele în interiorul granițelor sale și a sporit reglementarea într-un sector care reprezintă aproximativ 70% din PIB-ul UE”, arată Draghi.

Deschiderea comercială, un paradox periculos

Deși barierele interne au rămas ridicate, UE a redus barierele externe odată cu globalizarea. Acest lucru a făcut ca importurile să devină mai atractive și a împins companiile europene să se orienteze către piețele externe pentru a suplini lipsa de creștere internă.

Rezultatul este o deschidere comercială neobișnuit de mare: ponderea comerțului în PIB a crescut de la 31% în 1999 la 55% în 2023 în zona euro, comparativ cu doar 25% în SUA. Într-o lume în curs de globalizare, această deschidere a fost un avantaj, dar acum expune Europa la riscuri economice și geopolitice.

Paradoxul este că, în timp ce barierele interne au rămas ridicate, barierele externe au scăzut odată cu accelerarea globalizării. Întreprinderile din UE s-au orientat spre străinătate pentru a suplini lipsa de creștere internă, iar importurile au devenit relativ mai atractive.

„De exemplu, se estimează că, de la mijlocul anilor 1990, costurile comerciale în sectorul serviciilor au scăzut cu 11% în cadrul UE, dar cu 16% pentru importurile din afara UE. Acest lucru explică de ce comerțul cu servicii în interiorul și în afara UE reprezintă în prezent aproximativ aceeași cotă din PIB – lucru de neconceput într-o economie mare complet integrată”, arată Mario Draghi.

Cererea slabă: o problemă cronică. Soluțiile sunt reformele radicale și investițiile masive

Al doilea factor care frânează Europa este cererea internă slabă, persistentă de la criza financiară globală din 2008 încoace. În timp ce SUA a menținut o cerere internă robustă, zona euro a rămas în urmă, alimentând excedente tot mai mari cu SUA.

„Acest lucru a exacerbat toate problemele cauzate de constrângerile legate de ofertă. Până la criză, cererea internă ca procent din PIB în zona euro se situa aproape de mijlocul intervalului economiilor avansate. Ulterior, aceasta a coborât în partea de jos și a rămas acolo. Statele Unite au rămas în partea de sus a clasamentului. Acest decalaj din ce în ce mai mare al cererii a contribuit la transformarea unei deschideri comerciale ridicate în excedente comerciale ridicate: contul curent al zonei euro a trecut de la un echilibru general până în 2008 la excedente persistente după aceea”, potrivit fostului președinte al BCE.

Această criză persistentă a cererii interne a hrănit o deteriorare a factorilor totali de producție din economia europeană (capacitatea/potențialul de creștere economică) după fiecare criză. În plus, investițiile în cercetare și dezvoltare (R&D) au tot scăzut, în special în tehnologiile inovatoare.

„Deși decalajul cererii are diferite cauze, cea mai semnificativă a fost orientarea relativ diferită a politicilor fiscale. Din 2009 până în 2024, măsurat în euro din 2024, guvernul SUA a injectat de peste cinci ori mai multe fonduri în economie prin deficite primare – 14 trilioane euro față de 2,5 trilioane de euro în zona euro”, mai scrie Draghi

Schimbarea de mentalitate la nivelul decidenților este urgentă

Ambele neajunsuri – oferta și cererea – sunt în mare parte provocate de Europa însăși, potrivit lui Draghi. Prin urmare, este în puterea sa să le schimbe.

„Un efort neabătut de eliminare a constrângerilor legate de ofertă ar ajuta sectoarele inovatoare să se dezvolte și, prin redirecționarea cererii către piața internă, ar reduce deschiderea comercială fără a crește barierele comerciale. Noua Busolă a competitivității a Comisiei Europene oferă o foaie de parcurs pentru a realiza acest lucru. În același timp, o utilizare mai proactivă a politicii fiscale – sub forma unor investiții productive mai mari – ar contribui la reducerea excedentelor comerciale și ar trimite un semnal puternic întreprinderilor pentru a investi mai mult în cercetare și dezvoltare”, mai scrie Mario Draghi.

Acesta susține că Europa poate depăși aceste provocări prin reforme radicale. Eliminarea barierelor interne și simplificarea reglementărilor ar stimula sectoarele inovatoare și ar redirecționa cererea către piața internă. În plus, o politică fiscală mai proactivă, axată pe investiții productive, ar reduce excedentele comerciale și ar încuraja firmele să investească mai mult în R&D la nivel intern.

Pentru a „reuși”, scrie Draghi, Europa trebuie să adopte o schimbare fundamentală de mentalitate: „Până în prezent, Europa s-a concentrat fie pe obiective unice, fie pe obiective naționale, fără a lua în considerare costul lor colectiv. Conservarea banilor publici a sprijinit obiectivul de sustenabilitate a datoriei. Răspândirea reglementărilor a fost concepută pentru a proteja cetățenii de riscurile noilor tehnologii. Barierele interne sunt o moștenire a vremurilor în care statul național era cadrul natural de acțiune”.

Abordarea de până acum nu a adus nici bunăstare europenilor, nici finanțe publice sănătoase, nici măcar o autonomie strategică mai mare, care este și așa amenințată de presiuni externe. Acesta este motivul pentru care este necesară o schimbare radicală, conchide Mario Draghi.

(Citește și: ”Raport privind piața unică a UE: Comerțul intra-UE stagnează – Diversitatea reglementărilor naționale afectează creșterea”)

***