Ministrul Energiei: Prelungim plafonarea prețurilor la electricitate cu 3 luni și la gaze cu 12 luni. Guvernul are restanțe de 8 mld. lei către furnizori

Guvernul va prelungi mecanismul de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, cu 3 luni la electricitate și 12 luni la gaze, a anunțat luni Sebastian Burduja, ministrul Energiei, printr-o postare pe Facebook. OUG cu prelungirea plafonării va fi adoptată săptămâna viitoare.

La guvern a avut loc luni ședința Comitetului Interministerial pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și combaterea sărăciei energetice, la care au participat reprezentanți ai ministerelor, ai ANRE și Consiliul Concurenței și principalii actori din energie. În cadrul ședinței s-a discutat despre viitorul mecanismului de plafonare și compensare a prețurilor după 1 aprilie 2025.

„Până la finalul săptămânii, vom publica în transparență propunerea de act normativ privind noua schemă de sprijin. Scenariul de bază este continuarea actualei scheme pentru minim 3 luni pentru energie electrică, iar pentru gaze pentru 12 luni, ca să acoperim anul gazier și să susținem procesul de reumplere a depozitelor de gaze, pe parcursul acestui an”, a scris pe Facebook ministrul Energiei.

Consultările pe mecanismul de plafonare vor continua

Burduja a transmis că intenția este ca energia să rămână accesibilă, fără creșteri bruște ale facturilor.

„Propunem măsuri tranzitorii pentru o piață mai transparentă, mai lichidă și mai stabilă. După finalizarea prelungirii schemei de compensare-plafonare, vom implementa noi forme de sprijin pentru consumatorii vulnerabili prin carduri sau vouchere de energie. Un sprijin mai bine țintit, pentru cei care au cu adevărat nevoie de el. () Ne asigurăm că fiecare familie și afacere va avea acces la energie la prețuri echilibrate, menținând competitivitatea economică a țării”, mai arată Sebastian Burduja.

Potrivit ministrului, România are al 4-lea cel mai ieftin gaz și a 5-a cea mai ieftină energie electrică din UE, pe baza actualei scheme de compensare-plafonare, iar singura soluție pe termen mediu și lung pentru reducerea facturilor este creșterea capacității de producție de energie electrică și gaz în România.

De notat că anul trecut a însemnat un număr record de proiecte noi puse în funcțiune, cu peste 1200MW (cărbune, solar, eolian, baterii). Potrivit ministrului, pentru anul 2025 se propune dublarea MW-ilor noi conectați la sistem.

Plafonarea la gaze ar urma să se întindă până la 1 aprilie 2026

Menținerea plafonării este măsura prudentă având în vedere creșterea recentă a prețurilor de pe piețele pe care se tranzacționează energia, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, pentru CursdeGuvernare.ro, la finalul lunii ianuarie. Prețul gazelor a crescut și mai puternic în ultima perioadă pe principalele burse, urmare a tensiunilor geopolitice din regiune, a deciziilor Federaţiei Ruse şi a gradului de înmagazinare la nivelul întregii Uniuni Europene.

Creșterea va afecta cel mai tare consumatorii industriali care consumă peste 50.000 MW/an, care au prețuri stabilite liber pentru că nu sunt incluse în schema de plafonare.

Potrivit ministrului Energiei, planul Guvernului are în vedere restabilirea funcţionării normale a pieţei libere, într-o manieră raţională şi graduală, astfel încât să fie evitate dinamicile bruşte ale facturilor la energie.

Statul încă are restanțe față de furnizori

Până acum, în cei trei ani de funcționare a schemei de plafonare și compensare, costul bugetar a fost de aproximativ 27 de miliarde de lei, din care 17 miliarde de lei s-au plătit în cadrul schemei de plafonare-compensare a facturilor la energie, pentru mediul economic, iar 10 miliarde de lei sunt plăți făcute de Ministerul Muncii pentru clienții casnici.

Totodată, Guvernul mai are în prezent restanțe la decontare de peste 8 miliarde de lei în raport cu furnizorii de energie electrică și gaze naturale, care au acumulat în ultimii ani credite și dobânzi pe fondul prelungirii și blocării parțiale a calendarului de rambursare. Sumele trebuiesc validate la decontare de către ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei).

Scăderea prețurilor depinde de creșterea producției de energie și a tranzacțiilor din piață

Prețul gazelor pe piața spot a BRM (cu livrare în ziua următoare) a tot crescut în ultimele săptămâni și zile și a ajuns recent la cele mai ridicate niveluri ale ultimilor doi – la peste 300 de lei/MW. Prețurile au crescut în toată Europa, pe fondul consumului ridicat din depozite și a încheierii tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina, de la 1 ianuarie.

În România, prețul reglementat este de 120 lei/MW, preț cu care producătorii locali vând gaze furnizorilor pentru consumatorii casnici și producătorii de energie termică. La energie electrică, plafonul este de 0,68 lei/KWh, însă ofertele din piață pentru 1 aprilie sunt în general mult mai înalte comparativ cu prețul plafonat. Diferențele între prețul de piață și cel plafonat este asigurată întâi de furnizori și apoi de stat prin decontarea sumelor.

O ieșire dezordonată din regimul de plafonare riscă să crească puternic inflația și să creeze probleme pe lanțurile economice, la fel ca în 2021.

Ministrul Energiei a mai declarat pentru CursdeGuvernare.ro, în final de ianuarie, că perioada următoare va fi o perioadă tranzitorie, în care să se ia măsuri pentru creșterea energiei tranzacționate în piață și implicit reducerea prețurilor.

„Mizăm pe faptul că în această perioadă tranzitorie vom avea măsuri prin care vom crește lichiditatea în piață. Adică să determinăm furnizorii și producătorii să intre în tranzacții, iar atunci când această plafonare clasică, pe nivel de consum, va trece un model bazat pe consumator vulnerabil, să avem lichiditate în piață astfel încât prețurile să rămână cât mai mici”, a afirmat Sebastian Burduja.