Semnele de punctuație ale guvernatorului Isărescu: Euro peste 5 lei, fiscalitate de corecție; scăderea dobânzii? Atenție la riscul de recesiune!

Rata anuală a inflației ar urma să coboare la final de an la 3,8%, de la 5% în luna ianuarie, conform prognozelor actualizate ale Băncii Naționale a României (BNR), prezentate luni. 

Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, a prezentat noul Raport asupra inflației și a făcut o serie de comentarii cu privire situația economică actuală a României, caracterizată de o temperare a investițiilor și a consumului și o deteriorare semnificativă a balanței comerciale.

Guverntorul Isărescu a semnalat o posibilă „flexibilizare a cursului valutar” după alegeri și a părut să indice că orice noi posibile majorări de taxe, care să sprijine procesul de consolidare fiscală și atingerea țintei de deficit bugetar de 7%, ar putea veni „în vară”.

BCR arăta recent că Guvernul României ar putea fi nevoit să implementeze anul acesta noi măsuri fiscale echivalente cu circa 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta.

Despre întârzierile din PNRR, Isărescu a afirmat că este nevoie de mobilizare și în special mobilizare politică: „Să ai bani gratis și să îi ratăm…”.

Consumul mare din 2024, stimulat de scăderea dobânzilor și credite de consum, a fost deservit în mare măsură prin importuri

Principalele concluzii ale Raportului asupra inflației:

• Rata anuală a inflației IPC a urmat o tendință descendentă în cea mai mare parte a anului 2024, dar s-a temperat în T3 și a fost într-un proces de inversare temporară în T4. Isărescu a menționat în mod deosebit influența secetei și evoluțiile pe piața energiei, în special la combustibili. Creșterile prețului combustibililor au fost până acum benigne și „nu s-au dus în alte părți, dar să vedem cum evoluează negocierile, discuțiile între SUA și Rusia”, a spus Isărescu, cu referire posibile efecte asupra prețului internațional al țițeiului.

• Scăderea dinamicii anuale a prețurilor bunurilor nealimentare a continuat să fie lentă, în contextul evoluției mai puțin favorabile a inflației importate. Serviciile sunt, până acum, partea cea mai dinamică a inflației interne: „În cazul României, cresc salariile unde forța de muncă are o pondere mare, sectoare unde creșterile de productivitate sunt limitate. Dinamica anuală a prețurilor serviciilor de piață s-a temperat, dar costurile salariale continuă să exercite presiuni. Ne așteptăm la inflație ceva mai mare pe partea de servicii”, a arătat guvernatorul.

• Tendință de detensionare pe piața muncii, întreruptă, probabil temporar, în T4. Dinamica anuală a indicelui costurilor unitare pe forța de muncă: „Costurile (cu salariile) au crescut, de 4-5 ani și aduc presiuni inflaționiste puternice și o erodare a competitivității. Sunt cu mult mai mari decât productivitatea – s-a mai temperat, dar valorile rămân ridicate. Avem deficit de forță de muncă, majorări repetate a salariului minim”.

• „Vești bune din perspectiva inflației: excedentul de cerere se apropie de zero. Cu noile măsuri fiscale de consolidare va trece în partea negativă, deci vom avea deficit de cerere. Am avut și o corecție recentă a indicatorilor de încredere a consumatorilor și a agenților comerciali, după creșterea robustă a consumului în 2024: avem o creștere datorită creșterilor de venituri dar și cu deosebire, ce ne-a interesat pe noi, o creștere a creditului de consum. Acum constatăm că există o corecție. Adică nu se mai așteaptă lumea la creșteri atât de mari pe partea de consum, ceea ce este pozitiv din punctul de vedere al inflației”, a explicat Isărescu.

• „Veste nu foarte bună, din punct de vedere al inflației și a creșterii economice: investițiile și-au temperat constant creșterea în 2024. Anul precedent avem o creștere, cât a fost, mică, bazată mai mult pe consum. Consumul a fost mult mai mare față de potențialul economic: am fost generoși, am creat locuri de muncă și am creat creștere economică în alte țări, țările vecine. Investițiile s-au temperat, sperăm să fie o revenire în acest an”.

• Balanța comercială a înregistrat o deteriorare masivă. Excedentul de cerere s-a dus în mare măsură pe importuri.

• Prima de risc a României este cea mai mare din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia) și în deteriorare, legată de deficitele gemenele, cel de cont curent și cel bugetar.

• Prognoza asupra inflației, care nu include tensiunile comerciale dintre SUA și UE: Rata anuală a inflației se menține în tendința generală descrescătoare pe parcursul anului, urmată de o stabilizare în jumătatea superioară a intervalului țintei începând cu trimestrul I 2026. Rata anuală a inflației este estimată la 3,8% pentru T4 2025. „În ianuarie nu mai suntem noi campioni la inflație în UE, ne-au întrecut polonezii și ungurii”, a punctat Isărescu, care a arătat că reducerea inflației a fost mai lentă la noi. Inflația se va duce în jos din vară, după ieșirea din calcul a unor efecte de bază, potrivit prognozei BNR.

• Totodată, rata anuală a inflației de bază își va menține traiectoria descendentă, care va fi susținută, conform BNR, de corecția graduală a așteptărilor inflaționiste, de reducerea presiunilor din partea prețurilor bunurilor de import, precum și de preconizarea apariției unui deficit de cerere în economie de la începutul acestui an, în contextul măsurilor de consolidare fiscală.

Semnalele lui Isărescu: Atenție mare la curs, stabilitate financiară și la riscul de recesiune

Guvernatorul Mugur Isărescu a arătat că rata de dobândă încă mai mare a României, comparativ cu alte țări din regiune, are legătură cu nevoia de a menține cursul stabil și de a nu invita capitaluri care să parieze pe depreciere.

„Faptul că avem o rată de dobândă mai ridicată este legată de tensiunile politice interne și de faptul că acum, în mod corect, considerăm că stabilitatea financiară și stabilitea cursului de schimb este foarte importantă. Din această cauză și prudența noastră, care nu este exagerată. O reducere a ratei de dobândă de politică monetară poate să sune, în ochii piețelor, ca o invitație la deprecierea cursului, ceea ce acum nu este cazul să se întâmple”, a afirmat Isărescu.

Despre faptul că bugetul a fost construit pe un curs valutar de peste 5 lei pentru un euro, guvernatorul a spus că pe măsură ce tensiunea politică se va disipa, cursul va primi ceva mai multă libertate.

„Eu aș detensiona discuțiile despre depășirea nivelului de 5. De la 4,97 la 5 e mai puțin de 1%. (…) Noi am folosit cursul ca o ancoră de stabilitate. A fost pandemie, război, criză energetică. Nu am ținut secret că facem lucrul acesta. Dar avem în continuare cursul determinat de piață. Că am intervenit, am mai intervenit. (…) În momentul actual chiar că nu este momentul, cazul să se deprecieze cursul – avem o groază de tensiuni. Ușor-ușor, vom da mai multă flexibilitate (cursului), pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează, lucrurile încep să intre în normal și se restabilește încrederea – o să lăsăm mai multă flexibilitate a cursului”, a declarat guvernatorul BNR.

Prioritatea zero: fondurile europene și investițiile

Isărescu a mai evidențiat nevoia de a atrage fonduri europene pentru a reduce riscul de recesiune.

„După mai mulți ani în care am avut excedent de cerere, cu măsurile luate de coaliția de guvernare, cu ordonanța de la sfârșitul anului care a oprit deteriorarea în continuare a deficitului bugetar și bugetul aprobat în Parlament, țara intră într-o perioadă de deficit de cerere. Să vedem cum funcționează. Important este ca, în combinația politică fiscală-politică monetară, această nouă situație să nu ducă spre recesiune. Dacă creșterea economică se va baza în principal pe investiții și mai ales pe absorbție de bani comunitari, credem că acest lucru poate să fie evitat și să avem inflație în scădere și creștere economică”, a punctat Mugur Isărescu.

Impactul negativ asupra creșterii economice a consolidării fiscal depinde de calitatea factorilor care contribuie la creșterea economică, potrivit BNR.

„Anul trecut am avut o creștere masivă a consumului și nu s-a dus în creștere economică. S-a dus în importuri. Anul acesta, chiar dacă consumul stagnează sau crește foarte puțin, o creștere a absorbției banilor europeni și a investițiilor pe bază de fonduri europene poate să ducă la creștere economică”, a mai afirmat Isărescu.

Despre situația fiscală: S-a oprit deteriorarea, iar bugetul a întors nava. Când ar putea veni noi taxe

Întrebat când ar putea fi analizate și luate noi măsuri fiscale astfel încât ținta de deficit de 7% să fie respectată, Isărescu a răspuns: „Aș vedea în vară. În vară”.

Analiștii BCR arătau recent că Guvernul ar putea fi nevoit să implementeze anul acesta noi măsuri fiscale echivalente cu circa 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit, cel mai probabil după alegerile prezidențiale.

„Ce a făcut actuala coaliție e direcția bună – a oprit deteriorarea, nu ne-am dus spre 10% deficit. Apoi cu proiectul de buget a întors nava de la deficit mai mare spre un deficit mai mic. Sunt discuții, guvernul crede că ajunge la 7%, Consiliul Fiscal zice 7,7%. (…) Prioritizarea investițiilor ar putea să ducă deficitul la 7%. Ce s-a adoptat, bugetul, să vedem cum merge în execuție și mai discutăm peste câteva luni”, a mai spus guvernatorul.

Totodată, despre măsurile vamale ale SUA, Isărescu a spus că ele nu au un impact direct major asupra României, deoarece exportăm relativ puțin aluminiu și oțel (câteva sute de milioane). Dar războiul comercial între SUA și UE va avea un impact indirect pentru că Europa ar putea intra în recesiune din cauza tarifelor, o recesiune cu potențial inflationist care ar complica situația.

Isărescu: „Vedem posibilitatea unor scăderi de dobândă”

În ceea ce privește o potențială nouă relaxare a politicii monetare, Isărescu a dat de înțeles că ar putea exista o fereastră de oportunitate, în contextul în care majoritatea analiștilor din piață văd o posibilă reducere din august încolo.

„Și noi o vedem, dar nu o discutăm acum pentru că sunt foarte multe incertitudini. Nu vrem să cream anticipații pe care eventual, ulterior, nu le putem acoperi. (…) Nu e momentul nici să ne gândim la o reducere a ratei de dobândă de politică monetară pentru că asta în condițiile actuale ar însemna fluctuații puternice, incertitudini în ceea ce privește mișcările de capital – poate să sune ca o invitație pentru presiuni în sensul deprecierii leului”, a conchis Isărescu.

(Citește și: ”Modelul de creștere bazată pe consum s-a epuizat: PIB a crescut cu doar 0,9% în 2024, cel mai slab rezultat din ultimul deceniu, în ciuda banilor aruncați de guvern în economie”)

(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)

***