Analiză/ Digitalizarea companiilor europene și specificul românesc. De la e-comerce la Inteligența Artificială

Adopția de noi tehnologii menite să crească productivitatea și competitivitatea afacerilor continuă să fie slabă în România, o problemă cu care se confruntă de altfel atât regiunea cât și marile economii, statele nordice având cele mai bune rezultate la acest capitol.

Progresul în dezvoltarea economiei digitale este considerat esențial pentru îmbunătățirea competitivității economiei UE. Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) au devenit rapid o parte integrantă a modului în care funcționează întreprinderile, notează specialiștii Eurostat.

Utilizarea lor extinsă a avut un impact profund asupra modului în care sunt gestionate afacerile, influențând diverse aspecte, cum ar fi organizarea proceselor de producție sau de furnizare a serviciilor, precum și comunicarea internă sau externă.

E-commerce asigură 12,4% din vânzările companiilor din România

E-commerce asigurau, la nivelul anului 2024, 12,36% din vânzările companiilor cu peste 10 angajați din România, sub media UE de 19,2%, potrivit datelor Eurostat.

Procentul este ușor sub recordul de 12,42% din 2020, an în care pandemia a schimbat radical desfășurarea activității economice. De remarcat că după anul de vârf al pandemiei, ponderea vânzărilor online a scăzut la 9,22%, revenindu-și treptat în următorii trei ani.

România este mult în urma regiunii, depășind doar Bulgaria la acest indicator. În Polonia, procentul este de 16,88%, în Ungaria de 21,77% (peste media UE), iar în Cehia de 24,69% (locul cinci la nivel european).

Ponderea vânzărilor online din România este superioară și celei din Letonia (11,72%), Grecia (8,38%) și Franța (12,26%). În cazul Franței poate fi o problemă de raportare a statisticii, potrivit informațiilor Eurostat.

Adoptarea AI, într-un stadiu incipient în România / Rezultate similare la nivel regional

Doar trei din zece companii din România foloseau, la nivelul anului 2024, tehnologii AI. Este cel mai redus procent de la nivel european, de peste patru ori mai mic decât media UE. Nici regiunea nu excelează la acest indicator.

Polonia s-a clasat pe penultimul loc. Doar 5,9% dintre întreprinderile cu peste 10 angajați și persoanele fizice autorizate au raportat utilizarea unor tehnologii AI. De remarcat sunt totuși progresele semnificative făcute de majoritatea țărilor europene în ultimul an.

Inteligența artificială (AI) se referă la sisteme care utilizează tehnologii precum: text mining, viziune computerizată, recunoaștere vocală, generare de limbaj natural, învățare automată, învățare profundă pentru a colecta și/sau utiliza date cu scopul de a prezice, recomanda sau decide, cu diferite niveluri de autonomie, cea mai bună acțiune pentru atingerea unor obiective specifice. Sistemele AI pot fi bazate exclusiv pe software sau pot fi integrate în dispozitive.

În 2024, 13,48% dintre întreprinderile din UE cu peste 10 angajați și persoanele fizice autorizate au raportat utilizarea uneia sau a mai multor dintre următoarele tehnologii AI (în creștere de la puțin peste 8% în 2023):

• Tehnologii AI pentru analiza limbajului scris
• Tehnologii AI pentru învățare automată (ex. învățare profundă)
• Tehnologii AI pentru automatizarea diferitelor fluxuri de lucru sau asistarea în luarea deciziilor
• Tehnologii AI pentru conversia limbajului vorbit în format lizibil de către mașini
• Tehnologii AI pentru identificarea obiectelor sau persoanelor pe baza imaginilor
• Tehnologii AI pentru generarea de limbaj scris sau vorbit
• Tehnologii AI care permit mișcarea fizică a mașinilor prin decizii autonome bazate pe observarea mediului înconjurător

Penetrarea AI în rândul marilor companii europene, de patru ori mai ridicată decât în rândul IMM-urilor

Ponderea marilor întreprinderi care utilizează aceste tehnologii AI a fost de 41,17%, semnificativ mai mare decât valoarea înregistrată în rândul întreprinderilor mici (11,21%). Această diferență ar putea fi explicată prin complexitatea implementării tehnologiilor AI în cadrul întreprinderilor.

Întreprinderile din UE au utilizat cel mai mult tehnologiile AI pentru analiza limbajului scris (6,88%) și generarea de limbaj scris sau vorbit (5,41%). Din nou, ponderea marilor întreprinderi care au raportat utilizarea acestor tipuri de tehnologii AI a fost de peste 3 ori mai mare.

Dacă aplicăm filtrul dimensiunii companiilor și în cazul României constatăm că:

• doar 2,6% din companiile cu 10-49 de angajați utilizau o tehnologie AI în 2024;
• doar 3,9% din companiile cu 50-249 de angajați utilizau o tehnologie AI în 2024;
• doar 11,3% din companiile cu peste 250 de angajați utilizau o tehnologie AI în 2024.

Angajații români participă la mai puține întâlniri online, dar au mai mult acces remote la resursele companiilor

În 2024, 52,9% dintre întreprinderile din UE au raportat că desfășoară întâlniri la distanță prin platforme online precum Skype, Zoom, MS Teams, WebEx etc.

Procentajul întreprinderilor care desfășoară întâlniri la distanță online a fost cel mai mare în Finlanda (84,54%), Suedia (79,07%) și Danemarca (78,46%). Cele mai mici procente de astfel de întreprinderi au fost înregistrate în Letonia (33,98%), Ungaria (33,52%) și Bulgaria (32,43%).

În cazul Românii, procentul a fost ceva mai redus, respectiv 34,9% (companii peste 10 angajați), în creștere de la 31% cu un an înainte.

În plus, mai mult de jumătate dintre întreprinderile din toate țările UE au raportat că unii dintre angajații lor au acces de la distanță la sistemul de e-mail al întreprinderii. În cazul României, procentul a fost 78,8%, multe peste media UE de 83,45%.

În acest context, măsurile de securitate TIC au devenit cu atât mai necesare.

Măsuri relativ laxe de securitate TIC: parola puternică și backup-ul în cloud, cele mai des întâlnite

Securitatea TIC se referă la incidentele relevante, precum și la măsurile, controalele și procedurile aplicate de întreprinderi pentru a asigura integritatea, confidențialitatea și disponibilitatea datelor și sistemelor TIC.

În 2024, 92,76% dintre întreprinderile din UE au utilizat cel puțin o măsură de securitate TIC. În cazul României, procentul a fost de 91,67%.

Cea mai comună măsură utilizată a fost autentificarea cu parolă puternică (83,69%), urmată de backup-ul datelor într-o locație separată sau în cloud (79,23%) și controlul accesului la rețea (65,43%).

Mai puțin de jumătate dintre întreprinderi au raportat utilizarea Rețelelor Virtuale Privare (VPN) (49,64%), menținerea fișierelor de log pentru analiza după incidente de securitate (45,16%) sau sisteme de monitorizare care permit detectarea activității suspicioase (45,08%).

România, pe locul patru în UE în privința incidentelor de securitate raportate de companii

În 2024, mai mult de 1 din 5 întreprinderi din UE (21,54%) au întâmpinat incidente de securitate legate de TIC, care au dus la consecințe precum indisponibilitatea serviciilor TIC, distrugerea sau coruperea datelor sau divulgarea datelor confidențiale.

În România, 27,36% din companii au raportat astfel de incidente, al patrulea cel mai ridicat procent din UE.

Incidentele de securitate TIC pot fi cauzate de atacuri malițioase din afara sau din interiorul întreprinderii, sau de cauze non-malițioase, cum ar fi defecțiuni ale hardware-ului sau software-ului sau acțiuni neintenționate ale propriilor angajați.

(Citește și: ”Digitalizare / Sistemul de achiziții publice, interconectat cu alte baze de date naționale – jalonul 437 din PNRR, îndeplinit”)

***