Moody’s, așteptată să urmeze Fitch și S&P cu revizuirea în jos a perspectivei României – Costurile suverane de împrumut au scăzut în ultimele săptămâni pe fondul diminuării riscurilor politice și financiare

Agenția internațională de rating Moody’s, care are programată vineri o evaluare a ratingului suveran al României, este așteptată să revizuiască în jos perspectiva țării noastre, de la „Stabilă” la „Negativă”, dar să mențină ratingul de țară, recomandat investițiilor, potrivit analiștilor băncii austriece Erste Bank.

Decizii similare au fost luate în final de 2024 de agenția de evaluare financiară Fitch, iar apoi în ianuarie de agenția Standard & Poor’s (S&P). Analiștii bancari consideră că retrogradarea ratingului României în zona „junk”, nerecomandată investițiilor, de către agențiile internaționale de rating, nu reprezintă un scenariu de bază pentru anul acesta.

„Vineri, după închiderea piețelor, avem revizuiri de rating pentru Croația (Fitch și S&P), Polonia (Fitch) și România (Moody’s). Doar pentru România vedem posibilitatea schimbării perspectivei, de la stabilă la negativă. Totuși, acest lucru ar trebui să aibă un impact limitat asupra piețelor, din moment ce Fitch și S&P au atribuit deja României perspective negative”, arată analiștii Erste.

Luna trecută, ministrul finanțelor Barna Tanczos a afirmat că ratingul României va depinde, în mare măsură, de capacitatea de a ne respecta angajamentele bugetare luate în fața agențiilor și a Comisiei Europene.

Reducerea perspectivei constituie avertismente. Marele risc: Neîndeplinirea țintelor și ieșirea din traiectoria de ajustare a deficitului

Randamentele la obligațiunile suverane pe 10 ani ale României (piața secundară) au scăzut cu circa 70-80 de puncte de bază în ultimele săptămâni, la 7,3%, de la un maxim de 8-8,1%, indicând o detensionare a pieței de finanțare după contractarea primului credit extern al României, în debutul lunii februarie. Efecte pozitive au venit inclusiv din aprobarea bugetului și reducerea riscului politic după respingerea candidaturii la prezidențialele din mai a lui Călin Georgescu.

În plus, ca idee, când vine vorba de retrogradarea ratingului, agențiile nu se concentrează neapărat pe ani individiali, ci pe traiectoria fiscală pe termen mediu. Cel mai mare risc pentru rating este ca traiectoria fiscală din planul bugetar structural pe termen mediu să iasă din parametrii și această traiectorie să își piardă credibilitatea.

Bugetul pe 2025 este construit fără noi majorări de taxe și impozite, dar cu o rată a inflației de 4,4% (față de 3,3% în primul draft de buget) și un deflator PIB de 5,8%, ceea ce lasă vulnerabil Guvernul să nu își îndeplinească țintele. Riscul este ajungerea în situația din 2023, când în septembrie-octombrie Guvernul a fost obligat să vină cu noi măsuri fiscale pentru a-și recâștiga credibilitatea în fața Comisiei și a finanțatorilor și pentru a ține sub control deficitul.

Riscul de retrogradare a ratingului s-a diminuat datorită diminuării incertitudinii politice

Modificarea perspectivei înseamnă o reevaluare a riscului politic și a perspectivelor financiare ale României, în condițiile nevoii de a reduce gradual un deficit bugetar istoric. Retrogradarea ratingului ar înseamna plasarea României în categoria „junk” și ieșiri de capital din țara noastră. Ratingul asociat României determină încrederea investitorilor și implicit dobânzile pe care le solicită pentru a împrumuta statul. Mai mult, România este dependentă de aceste capitaluri pentru finanțarea deficitului de cont curent, în condițiile în care investițiile străine directe acoperă doar 35% din acest deficit, iar România are în acest an un necesar de finanțare de 230 de miliarde de lei, echivalentul a peste 12% din PIB.

O retrogradare ar putea veni din cauza deteriorării peste măsură a poziției fiscale şi ar presupune majorări semnificative ale dobânzilor la care se finanţează Guvernul României, companiile, dar şi persoanele fizice. Efecte ar putea să se vadă şi pe curs, printr-o depreciere a leului, în con­textul unor eventuale ieşiri de capital din România.

Economiștii se așteaptă la noi măsuri pentru corectarea deficitului după alegerile prezidențiale

Incertitudinea politică și fiscală pare să se disipeze pe măsură ce partidele mainstream și candidații pro-europeni par să fie în pole-position pentru alegerile prezidențiale din lluna mai. Un factor de incertitudine care rămâne este dacă vor veni sau nu taxe și impozite, după alegeri, pentru a umple gaura bugetară (deficitul public) de anul acesta, care ar trebui redus la 7% din PIB, respectiv 134,6 miliarde de lei.

„Aceste măsuri sunt așteptate să fie dezvăluite și aprobate abia în a doua jumătate a lui 2025, după alegerile prezidențiale”, mai afirmau recent analiștii Erste Bank.

În acest context, guvernul se împrumută mult mai scump acum decât comparativ cu ianuarie 2024, când chiar dacă inflația era mai mare, deficitul era ceva mai mic, iar credibilitatea Guvernului era ușor reîmprospătată de măsurile fiscal-bugetare adoptate în septembrie-octombrie 2023, prin care se urmărea asigurarea unei sustenabilități financiare a țării prin creșterea veniturilor la buget și reducerea cheltuielilor statului.

(Citește și: ”Guvernul și-a asigurat deja un sfert din necesarul de finanțare: Împrumuturi de aproape 56 mld. lei în primele 2 luni”)

***