Comerț, tehnologie și titluri de stat: Atuurile pe care le deține China în confruntarea tarifară cu SUA

China depinde de SUA ca o piață aproape de neînlocuit pentru bunurile sale manufacturate, însă experții avertizează că Washingtonul nu ar trebui să subestimeze capacitatea Beijingului de a rezista tacticilor coercitive ale administrației Trump, scrie Financial Times.

Combinația dintre controlul politic centralizat, diversificarea tot mai mare a piețelor de export și dominația aproape totală a Chinei asupra unor materii prime strategice esențiale, inclusiv metalele rare, oferă Beijingului o putere de negociere considerabilă. Întrebarea este cât de mult își poate folosi această influență fără a suferi daune economice considerabile.

Puterea comercială

China a avut un excedent comercial de aproape 300 de miliarde de dolari cu SUA anul trecut, aproximativ 15% din exporturile sale îndreptându-se spre SUA. Tarifele impuse de Trump, de 145%, vor afecta Beijingul.

Economiștii avertizează însă că se trece cu vederea un fapt esențial: China poate înlocui mai ușor importurile din SUA decât invers.

Exporturile SUA către China se concentrează pe agricultură – soia, bumbac, carne de vită și pasăre – produse cu valoare adăugată scăzută. În schimb, SUA importă din China electronice, utilaje și minerale procesate – produse cu valoare adăugată mare.

Marta Bengoa, profesor de economie internațională la City University din New York, este de părere că, deși SUA și China sunt profund interdependente comercial, riscul final este mai mare pentru SUA.

„Dependența SUA de China este mai mare, pentru că China poate găsi produse agricole în altă parte mai ușor decât SUA poate înlocui electronicele și utilajele,” a spus ea. „Beijingul cumpără deja soia din Brazilia, de exemplu, deci are puțin mai multă putere.”

Și deprecierea dolarului a făcut importurile mai scumpe pentru SUA.

Totuși, China va resimți și ea efectele războiului comercial, întrucât importă produse americane de înaltă tehnologie, precum piese pentru avioane, produse farmaceutice și semiconductori – deși Washingtonul a încercat în ultimii ani să-i restricționeze accesul la cipuri. Multe companii americane sunt integrate în lanțurile de aprovizionare din China.

Analiștii de la Goldman Sachs au estimat că între 10 și 20 de milioane de muncitori chinezi ar putea fi afectați de exporturile către SUA. „Combinația dintre tarifele extrem de ridicate, scăderea abruptă a exporturilor către SUA și încetinirea economiei globale va pune presiuni substanțiale asupra economiei și pieței muncii din China,” au scris aceștia săptămâna trecută.

„Ușa strategică din spate”

De când Washingtonul a impus tarife sectoriale pe oțel, aluminiu, panouri solare și mașini de spălat în 2018–2019, China a încercat să-și reducă dependența de exporturile către consumatorii americani. Conform datelor guvernamentale din SUA, cota Chinei din importurile americane a scăzut de la 21% în 2016 la 13,4% anul trecut.

În același timp, capacitatea de producție chineză a fost redirecționată către țări din Asia de Sud-Est, precum Vietnam și Cambodgia, unde producătorii chinezi profită de forța de muncă mai ieftină și de expunerea redusă la tarifele americane. Exporturile către Vietnam au crescut cu 17% în martie, potrivit datelor recente.

Cât de hotărât este Trump să închidă această „ușă din spate” rămâne de văzut. Vietnamul, care are acum un excedent comercial de 124 miliarde de dolari cu SUA, a fost amenințat cu un tarif „reciproc” de 46% – deocamdată suspendat pentru 90 de zile.

Alicia García Herrero, economist-șef pentru Asia-Pacific la banca franceză Natixis și cercetător senior la Bruegel, a spus că această pauză oferă un răgaz: „În esență, ambele părți au 90 de zile pentru a găsi o soluție.”

Chiar și în cazul unei opriri bruște a exporturilor chineze, impactul nu ar fi catastrofal pentru vasta economie a Chinei, care a crescut cu 5% anul trecut – 1,5 puncte procentuale venind din excedentul său comercial global de aproape 1.000 miliarde de dolari.

„China este o economie uriașă și rezistentă,” a spus ea.

Totuși, analiștii avertizează că redirecționarea capacității excedentare către piețe alternative – UE, India sau Sudul Global – ar putea declanșa reacții adverse.

„Având în vedere surplusul de bunuri pe care China va încerca să le exporte, mă aștept ca alte țări să reacționeze la potențialul val de importuri,” a spus Alex Capri, lector la Școala de Afaceri a Universității Naționale din Singapore.

Dețineri financiare

China are și un avantaj în faptul că deține o cantitate mare de datorie guvernamentală americană, pe care teoretic ar putea-o vinde pentru a-și reduce expunerea. Acest lucru ar putea afecta atractivitatea activelor americane și ar duce la scăderea valorii dolarului și a datoriilor SUA.

Zerlina Zeng, șefa strategiei de credit pentru Asia la CreditSights, a remarcat că o vânzare masivă de titluri de stat ar afecta și China, din cauza mărimii deținerilor sale.

„Totuși, ne așteptăm ca China să continue diversificarea rezervelor sale denominate în dolari americani către alte valute, ca obiectiv pe termen lung,” a spus ea.

Minerale critice

SUA depinde de China pentru multe metale rare esențiale în fabricarea modernă, precum bateriile pentru vehicule electrice. China controlează peste două treimi din producția globală și mai mult de 90% din capacitatea de procesare – un punct critic de influență.

Trump a exclus mineralele critice din primul val de tarife „reciproc” – o recunoaștere a vulnerabilităților SUA. Însă aceste scutiri s-ar putea să nu fie suficiente dacă China se încrâncenează.

Săptămâna trecută, China a impus controale la export pentru alte șapte elemente rare, inclusiv disprosiu și terbiu, componente esențiale pentru motoarele de avion și vehiculele electrice.

Autocrație vs. democrație

Deși Partidul Comunist Chinez nu este imun la opinia publică, reacționează mai lent decât Casa Albă, care a fost deja forțată să răspundă la turbulențele de pe piețele financiare și amenințarea prețurilor în creștere.

Alfredo Montufar-Helu, șeful Centrului pentru China din cadrul Conference Board din New York, a subliniat că Beijingul – în ciuda propriilor provocări – intră în confruntarea comercială cu o capacitate mai mare de a stimula economia în caz de încetinire.

Are și mai multe pârghii pentru a controla piața internă, pe care autoritățile chineze o consideră un indicator de stabilitate socială și sentiment economic. În ultimele săptămâni, Beijingul a intervenit puternic în piețe, cu „echipa națională” de instituții de stat susținând coordonat prețurile acțiunilor.

Totuși, guvernul chinez este extrem de sensibil la nemulțumirea publică. La sfârșitul lui 2022, a ridicat restricțiile dure anti-Covid după proteste în marile orașe.

„Doar privind reacția pieței, aș spune că, în acest moment, SUA suferă mai mult,” a adăugat Julian Evans-Pritchard, economist-șef pe China la capital Economics. „SUA este sub o presiune mai mare să vină la masa negocierilor.”

Însă primele semne ale unui război comercial — cum ar fi întârzierile navelor în porturile uriașe ale Chinei — nu s-au transformat încă într-o nemulțumire deschisă în provinciile sudice industrializate ale Chinei.

„Nu am întâlnit nici măcar o persoană, nici măcar producători afectați direct de tarife, care să dea vina pe Beijing,” a spus un producător străin cu sediul în provincia Guangdong. „Starea de spirit pe care am observat-o este una de sfidare. Cred că modul în care guvernul gestionează situația ține acum de mândria națională.”

(Citește și: ”Cristian Grosu / Războiul comercial mondial: livada de vișini occidentală, fenomenele noi, bizareriile de criză”)

(Citește și: ”China oprește exporturile de pământuri rare – vameșii chinezi aplică diferit restricțiile, în funcție de țară”)

***