Cum s-a pus problema în primul CSAT pe cele 4 teme: Evaziunea fiscală, războiul din Ucraina, securitatea cibernetică și situația de la Salina Praid

Intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal și utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului se numără printre direcțiile imperative de acțiune împotriva evaziunii fiscale, identificate în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării de luni, potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială.

Impactul evaziunii fiscale asupra securității economice a României a fost prima temă dezbătută în ședința de luni.. Membrii Consiliului au subliniat că evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbește capacitatea instituțiilor de a furniza servicii publice de calitate și creează inechitate între contribuabili.

Evaziunea fiscală: legislație pentru a pedepsi facilitarea evaziunii

„Premisa esențială a succesului în lupta cu evaziunea fiscală o constituie crearea unui cadru de reglementare și control articulat și coerent, cu mecanisme concrete de intervenție pentru instituțiile abilitate și norme de integritate profesională pentru angajați.

În acest sens, Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, va lua măsurile necesare promovării acestui cadru normativ adecvat, inclusiv a unor prevederi pe componenta răspunderii penale, care să descurajeze atât comportamentul evazionist în sine, cât și activitatea de facilitare”, se arată în comunicat.

CSAT a stabilit că este necesară o abordare coordonată și fermă din partea tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, pentru a identifica și elimina rețelele de evaziune și fraudă fiscală.

Războiul din Ucraina: Negocierile nu pot avea loc fără Ucraina și UE, iar o pace stabilă trebuie să excludă ferm orice încercare rusă de redivizare a Europei în sfere de influență

În ședința de luni, membrii Consiliului au analizat și aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2026.

Un alt subiect discutat în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării a vizat evoluțiile privind războiul ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, fiind analizate situația de pe front și stadiul negocierilor, din perspectiva implicațiilor pentru România.

„În calitate de stat vecin, precum și ca Aliat NATO și membru al Uniunii Europene, România este interesată direct de securitatea Ucrainei, care are un impact major atât asupra securității regionale, cât și a întregii Europe. Țara noastră susține eforturile Statelor Unite ale Americii pentru încetarea acestui conflict armat și condamnă lipsa voinței politice din partea Moscovei în direcția păcii și refuzul acesteia pentru un armistițiu complet, imediat și necondiționat. Alături de celelalte state membre UE și NATO, România va continua să sprijine Ucraina în lupta pentru apărarea suveranității sale“, se arată în comunicat.

CSAT transmite că este în interesul țării noastre ca războiul să se încheie printr-o pace justă și durabilă, care să stabilească garanții solide de natură să descurajeze o nouă agresiune din partea Rusiei și să contribuie la securitatea spațiului euroatlantic, inclusiv a regiunii Mării Negre.

„Așadar, dată fiind importanța unui viitor aranjament de pace în Ucraina, în cadrul reuniunii Consiliului s-a discutat și contribuția României la discuțiile privind obținerea unei păci juste, cuprinzătoare și durabile. În acest sens, membrii CSAT au menționat că negocierile nu pot avea loc fără Ucraina și UE, iar o pace stabilă trebuie să excludă ferm orice încercare rusă de redivizare a Europei în sfere de influență”, potrivit mesajului.

Securitatea cibernetică: CSAT a discutat nivelul actual al amenințărilor cibernetice, vulnerabilitățile critice și riscurile de securitate cibernetică

În cadrul ședinței a fost discutat și aprobat Raportul de activitate pe anul 2024 al Directoratului Național de Securitate Cibernetică.

”Anul trecut, nivelul general al amenințării cibernetice în țara noastră a fost unul ridicat. În contextul unui peisaj digital volatil și imprevizibil, au fost evaluate activitatea Directoratului și modul de adaptare la fluctuațiile și provocările din surse multiple.

Totodată, au fost prezentate date concrete privind nivelul actual al amenințărilor cibernetice cu trimitere la incidente, vulnerabilități critice și riscuri de securitate cibernetică, stadiul de îndeplinire a obiectivelor Directoratului, precum și riscurile și amenințările cibernetice care au reprezentat priorități ale DNSC în 2024”.

Salina Praid: S-au evaluat două scenarii pentru viitorul Salinei Praid, unul de recondiționare a minei vechi și altul de înființare a unei noi mine pentru vizitatori și a unei noi mine de producție

În cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost dezbătută și situația gravă de la Salina Praid, o componentă importantă a infrastructurii economice și strategice a României.

Au fost analizate informările Ministerului Afacerilor Interne, ale Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, precum și ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor despre incidentele recente și despre posibilele vulnerabilități în ceea ce privește siguranța cetățenilor, funcționarea instalațiilor și respectarea normelor privind mediul înconjurător și de exploatare.

”Salina Praid nu este doar un obiectiv economic, ci și unul cu impact social și turistic semnificativ. Menținerea funcționării sale în condiții de siguranță este esențială pentru protejarea angajaților, a comunității locale și a resurselor naturale. În acest context, membrii CSAT au evaluat și două scenarii pentru viitorul Salinei Praid, unul de recondiționare a minei vechi și altul de înființare a unei noi mine pentru vizitatori și a unei noi mine de producție”, a transmis Administrația Prezidențială.

(Citește și: ”Raport dur al Curții de Conturi la adresa ANAF – explică gradul slab de colectare, evaziunea fiscală ridicată inclusiv la TVA și, parțial, criza bugetară”)

***