Premierul a anunțat personal cele mai de impact măsuri fiscale: TVA de 21%, creșteri de accize, CASS la pensiile de peste 3000 lei. Urmează suprataxarea dividendelor, a băncilor și jocurilor de noroc, înghețarea salariilor și pensiilor în 2026. E doar primul din cele 3 pachete

Premierul Bolojan a prezentat miercuri seară, într-o conferință de presă ad-hoc, primul pachet de măsuri fiscale menite să readucă deficitul bugetar sub control.
O parte din măsuri apăruseră încă de dimineță, dintr-un document scurs către presă din guvern, iar cele mai multe dintre ele s-au regăsit în anuțul lui Ilie Bolojan.

„Așa cum am prezentat săptămâna trecută, deficitul și absorbția fondurilor europene sunt cele două urgențe pe care le avem de gestionat în perioada imediat următoare”, a mai spus premierul.

Premierul a anunțat că planul de reducere a deficitului va avea trei pachete de măsuri: primul a fost prezentat astăzi, iar al doilea va fi prezentat și pus în practică la finalul lunii iulie.
Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament pe acest pachet de măsuri în cursul lunii viitoare.

Măsurile, structurate pe 3 pachete- calendarul

Cele trei pachete de măsuri fiscale anunțate de Ilie Bolojan pe 2 iulie 2025 pentru reducerea deficitului bugetar sunt structurate astfel:

Primul pachet (intră în vigoare începând cu 1 august 2025):

• Crește TVA-ul general și va fi reașezat de la trei cote (5%, 9%, 19%) la două cote: 11% și 21%. La cota redusă de 11% rămân medicamentele, alimentele, cărțile, lemnele de foc, energia termică și industria HoReCa.

• Creșterea accizelor cu 10% la alcool, combustibili (cu restituire pentru transportatori) și țigări.

• Creșterea numărului de contribuabili la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), prin introducerea plății CASS pentru pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei și eliminarea unor excepții, ceea ce va crește numărul de plătitori de la 6 la 8 milioane.

• Suprataxarea profiturilor băncilor și ale jocurilor de noroc.

Al doilea pachet, prezentat la finele lunii iulie

• În etapa a doua, vom veni cu completări care țin de elemente importante legate de pensiile speciale, jalon PNRR, reforma instituțiilor autofinanțate – ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat – cheltuieli mai eficiente reducerea subvențiilor – reforma administrației publice locale, reanalizare unor sporuri aplicate în cascadă.

• Vom actualiza redevențele și vom valorifica mai bine activele statului La acest pachet vom lucra în următoarele două săptămâni.

• Pachetul doi va fi adoptat tot prin asumarea răspunderii în vacanţa parlamentară, cu cât mai repede cu atât mai bine.

• ”La acest al doilea pachet vom lucra în următoarele două săptămâni, se lucrează şi în prezent, dar ne-am concentrat pe acest prim pachet în aşa fel încât să venim cu aceste completări şi, practic, să luăm măsurile care sunt necesare, pe de o parte, pentru a recâştiga încrederea pieţelor pentru o ţară stabilă economic”, a spus Bolojan.

De la 1 ianuarie 2026

• Majorarea impozitului pe dividende de la 10 la 16%.

• ”De asemenea vom taxa suplimentar profiturile băncilor. Băncile din România au unul dintre cele mai bune randamente ale capitalurilor din această parte de Europa. Consider că pot contribui cu sume mai mari la veniturile bugetului de stat”.

• Suprataxarea câştigurilor din jocurile de noroc. Se ”vor suprataxa toate câştigurile din jocurile de noroc în aşa fel încât să încasăm cu cel puţin 30% mai mult din această categorie de venituri”.

Pensiile și salariile bugetarilor, înghețate și anul viitor

„În ceea ce priveşte aspectele care ţin de limitarea cheltuielilor şi de luarea unor măsuri structurale, vom propune o măsură temporară – şi anume ca şi anul viitor pensiile şi salariile din sectorul public să rămână plafonate. A fost o majorare foarte mare în 2024 de peste 20% în cazul salariilor, de peste 30% în cazul pensiilor pe care nu o mai putem suporta ca nivel de indexare, această măsură va fi exclusiv pentru anul viitor”, a spus Ilie Bolojan.

Măsurile anunțate până acum – impact bugetar combinat de circa 23 mld. lei: ar putea reduce deficitul până la 7,37%

În ce măsură modificările fiscale anunțate miercuri de șeful executivului vor readuce deficitul bugetar în țintă depinde de mai multe aspecte: în primul rând de corectitudinea estimărilor, dar și de nivelul realist al deficitului din acest an, în condițiile în care estimările Comisiei Europene, spre exemplu, pe baza execuției bugetare de până indică un deficit semnificat peste nivelul de 7% asumat de România prin Legea bugetului (dar și prin planul structural bugetar pe termen mediu).

Astfel, conform celor mai recente estimări ale CE, deficitul bugetar ar României ar urma să se ridice la 8,6% din PIB în acest an – în ipoteza în care nu ar exista nicio măsură de corecție.

Din calculele Guvernului, măsurile aplicabile de la 1 august 2025 ar urma să aducă venituri de 10,6 miliarde de lei (0,56% din PIB) în 2025, iar impactul pe cheltuieli ar urma să fie de 12,7 miliarde de lei în acest an (0,67% din PIB).
Prin urmare, impactul total ar fi de 1,23% din PIB în 2025.

Dacă estimarea Comisiei este corectă, măsurile anunțate ar reduce deficitul până la 7,37% din PIB.

Este important de precizat că negocierile cu executivul european ar putea include și o țintă de deficit mai mare pentru anul în curs, de peste 7% din PIB.

Corectarea deficitului, o urgență și o prioritate națională – premierul

„Așa cum am mai spus, România a avut cel mai mare deficit bugetar din țările UE și am avut al doilea cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani. Cel mai mare a fost în 2010, puțin mai mare decât cel de anul trecut – a fost de 9,4% din PIB și, neluând măsuri la timp, guvernele de atunci au fost nevoite să crească TVA de la 19 la 24% și să taie cu 25% salariile din sectorul public.

Suntem într-o situație nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al 10-lea, al 11-lea, și nu trebuie să stăm până în ultimul ceas, când suntem cu spatele la zid.

Din 100 de lei care au fost încasați din taxele și impozitele cetățenilor, România a cheltuit cam 132 de lei, cu 32 de lei în plus, bani pe care i-a împrumutat.

Dacă nu am face nimic sau am lungi aceste măsuri, ar fi câteva consecințe care ar însemna intrarea în capacitate a statului român, creditorii noștri nu ne-ar mai împrumuta și nu am mai putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile. Accesul la fondurile europene este condiționat de reforma fiscală. Vă rog să vă gândiți că nu am putea continua jumătate din investițiile în curs la autostrăzi, căi ferate.

Ceea ce ar însemna că am intra într-un risc în care am fi degradați încă o dată, am intra în categoria junk, ceea ce ar însemna că țara noastră nu mai este recomandată investițiilor, foarte puține investiții străine ar mai veni într-o astfel de țară, și am intra într-o recesiune brutală, cu pierderi mari de locuri de muncă, un șomaj puternic, un curs valutar depreciat masiv. Nu ne permitem asta.

Vă rog să vă gândiți la ce a însemnat experiența Greciei din 2009, penrtu că nici azi grecia nu și-a revenit în totalitate. România este într-o situație mai bună decât era Grecia, dar nu trebuie să repetăm greșelile altor țări, pentru că revenirea ar fi foarte dureroasă.

Nu mai putem aștepta și propunem un pachet fiscal care propune să reducem acest deficit și să apropie într-o mică măsură cheltuielile de venituri”.

Corecția doar pe cheltuieli nu se poate face peste de pe o zi pe alta,a explicat Ilie Bolojan: „Din cauza urgenței de a recâștiga încrederea piețelor și de a evita intrarea în incapacitate de plată, pachetul răspunde acestei urgențe: componentele care țin de echitate, de corectarea unor nedreptăți nu pot fi luate de pe o zi pe alta și necesită modificări de legi, vor fi implementate ulterior”.

(Citește și: Măsurile fiscale pregătite de guvern și impactul acestora: draftul documentului pe care-l așteaptă toată România)

****