Alimentația țăranilor din județul Brăila, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Raportul general al medicului primar al județului Brăila, pe 1894,
publicat în Monitorul Oficial, Nr. 49, 3(15) iunie 1895, ne oferă
informații despre alimentația țăranilor din satele județului de
la malul Dunării.
„Alimentația țăranilor din județul Brăila nu diferă mult
de a țăranilor români în genere. Țăranul brăilean mănâncă
mult pește sărat și brânză, care, împreună cu unele vegetale
și cu oțetul, formează baza alimentării. Carnea o consumă foarte
rar și numai la zile mare. Săteanul vinde ouăle, găinile, untul,
laptele, păstrând pentru sine numai porumbul și mijloacele de a-și
procura oțet, fasole, varză și pește. Mămăliga de porumb se
consumă acum în general de săteni. Mămăliga de mei nu se mai
mănâncă mai deloc, iar cea de orz foarte puțin. În multe comune
sunt înființate brutării, care au început să dezvolte gustul
săteanului de a mânca și pîine. Săteanul dă o parte largă în
alimentația sa alcoolului. El consumă mai ales rachiul, țuica și
vinul. Rachiul se fabrică în toate comunele din spirt rafinat, care
mai tot se aduce din fabricile Bragadiru
și Predinger. Țuica, foarte răspândită, se aduce în genere de
la podgorii”, se scrie în raport general al medicului primar
al județului Brăila, pe 1894, ,
conform Institutului
de Studii Sud-Est Europene.
Foto
sus: Salutări din România (carte poștală). Locuință rurală (©
iMAGO
Romaniae)
Mai multe pentru tine…
