Banca Mondială: Ecosistemul de inovare din România rămâne fragmentat și subfinanțat – Productivitatea ar putea crește cu 15% – Recomandări pentru reforme urgente
Ecosistemul de inovare din România este fragmentat și slab coordonat, iar finanțarea cercetării și dezvoltării (R&D) rămâne imprevizibilă și discontinuă, arată raportul „Central Europe National Innovation Systems Assessment – România”, publicat de Banca Mondială.
Studiul scoate în evidență lipsa unei autorități unice responsabile pentru firmele inovatoare, suprapunerea mandatelor instituționale și colaborarea sporadică dintre cercetare și industrie.
Pe de altă parte, România ar putea crește productivitatea muncii cu până la 10-15 procente prin adoptarea pe scară largă a tehnologiilor digitale, în special software și instrumente bazate pe inteligență artificială, potrivit unui alt raport.
România a înregistrat progrese în convergența veniturilor față de media UE, atingând 79% în 2024, însă modelul de creștere rămâne dependent de sectoare cu valoare adăugată redusă: industria prelucrătoare reprezintă doar 11,4% din PIB, în timp ce serviciile non-tradabile (care nu se pot tranzacționa pe piețele externe, n.r.) domină economia.
Țara ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la performanța inovării, conform European Innovation Scoreboard 2025, sub 70% din media europeană.
Totodată, potențialul ridicat de capital uman, cu 28% dintre absolvenți în domenii STEM, și infrastructura modernă de cercetare nu se traduc însă în firme scalabile, competitive și orientate spre export.
Experții Băncii Mondiale notează că „în ciuda ofertei ridicate de absolvenți STEM, multe firme românești raportează dificultăți în găsirea personalului calificat – indicând mai degrabă probleme de calitate decât de cantitate.
Deconectarea dintre oferta de absolvenți STEM și ocuparea în domeniul cercetării și dezvoltării (R&D) evidențiază, de asemenea, o capacitate redusă de absorbție în sectorul privat. România are aproximativ 4 angajați în R&D la fiecare 1.000 de angajați — unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE (OCDE, 2021). Mai îngrijorător, doar 36% dintre angajații în R&D lucrează în companii, majoritatea fiind angajați în sectorul public și în învățământul superior.”
Raportul avertizează că, fără reforme sistemice, România riscă să rateze tranziția digitală și verde, să rămână blocată într-un model de creștere bazat pe costuri reduse și productivitate scăzută și să continue pierderea de talente prin migrație.
Șapte direcții prioritare pentru construirea unui ecosistem inovator
Banca Mondială propune șapte direcții prioritare pentru recalibrarea politicilor și construirea unui ecosistem inovator:
– bugetare multi-anuală (5–7 ani) pentru programe cheie de inovare, cu evaluări intermediare și apeluri regulate;
– crearea a două instituții noi – o agenție națională de inovare orientată spre firme, responsabilă cu R&D la nivel de companie și colaborarea cercetare-industrie, și un hub ecosistemic unic pentru startup-uri, care să coordoneze acceleratorii, incubatoarele și să dezvolte capacitățile enablerilor;
– activarea și consolidarea atribuțiilor Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare, pentru aprobarea unui plan național unic, coordonarea programelor cu fondurile UE și publicarea unor rapoarte anuale comune;
– redirecționarea finanțării către R&D la nivel de firmă și colaborări cercetare-industrie;
– consolidarea capacităților firmelor și startup-urilor prin instituții de suport de calitate (training managerial, abilități de piață, acceleratoare);
– reformă reglementară, inclusiv digitalizarea procedurilor de înființare a firmelor și insolvență, clarificarea drepturilor de proprietate intelectuală și stimularea achizițiilor publice inovative;
– îmbunătățirea educației antreprenoriale și promovarea schimburilor industrie-academie prin detașări și proiecte comune.
Raportul subliniază că cererea de inovare este slabă: majoritatea firmelor sunt micro-întreprinderi, antreprenoriatul este predominant de necesitate, capacitățile manageriale și tehnologice sunt limitate, iar ecosistemul de startup-uri este subdezvoltat, cu puține scale-up-uri și finanțare insuficientă.
Oferta de inovare este la fel de redusă: intensitatea R&D este cea mai scăzută din UE (0,52% din PIB în 2023), numărul cercetătorilor scade, iar colaborarea universitate-industrie este extrem de limitată – doar 6% din IMM-uri colaborează.
Printre factorii care limitează progresul se numără accesul restricționat la finanțare (în special venture capital și seed), cadrul legal restrictiv și o cultură antreprenorială care stigmatizează eșecul. Guvernanța este fragmentată între ministere și agenții, iar absorbția fondurilor UE rămâne redusă.
România trebuie să treacă de la o abordare tradițională „science-push”, axată pe infrastructură și publicații, la un model sistemic, orientat spre firme, potrivit experților BM. Implementarea recomandărilor – crearea agenției de inovare și a hub-ului pentru startup-uri, bugetarea multianuală și concentrarea pe consolidarea capacităților firmelor – ar valorifica potențialul existent și ar accelera creșterea bazată pe inovare, favorizând convergența sustenabilă cu Uniunea Europeană, concluzionează ei.
(Citește și: ”Cum văd economia cei care inovează, produc și folosesc tehnologie”)
***
