Piața muncii din România, una dintre cele mai detensionate din UE – cerere slabă de noi lucrători – rata job-urilor vacante, stagnare la 0,6% în 2025. Problemele

Piața forței de muncă rămâne detensionată în România, pe aproape toate sectoarele, ceea ce le permite angajatorilor să recruteze nu numai față de statele vestice, ci și inclusiv de Polonia sau Bulgaria, conform ultimelor date Eurostat.

Situația reflectă problemele din economia reală, dar și impactul măsurilor de austeritate asupra sistemul privat și de stat.

România a înregistrat în ultimul trimestru de anul trecut cea mai redusă rată a locurilor de muncă vacante din întreaga UE (0,6%), de peste trei ori mai mică decât media de 2% a blocului comunitar.
O tensionare a pieței muncii (creștere a ratei LMV, adică a cererii de angajați) a avut loc în doar șase state membre, cu cele mai mari creșteri înregistrate de Lituania (+0,3 puncte procentuale) și Malta (+0,4 pp), comparativ cu același trimestru din anul anterior.

Scăderile cele mai consistente, tot la 12 luni, se constată în Austria (-0,8 pp), Belgia (-0,6 pp), Finlanda (-0,5 pp), urmate de Germania (-0,4 pp) și Letonia (-0,3 pp).

Chiar și cu relaxarea din ultimul an, Germania și Austria rămân printre cele mai tensionate piețe, cu o rată LMV de 2,8%, după Țările de Jos (3,9%), Belgia (3,5%) și Malta (3,3%):

Statistica Cehiei, țară ce are una dintre cele mai joase rate pentru șomaj și cele mai ridicate rate a joburilor vacante, este afectată de o întrerupere metodologică în primul trimestru al anului 2025.

Cu o cerere slabă de forță de muncă față de ofertă ridicată și șomaj în avans până la 6,3%, în T4 2025, România este una dintre cele mai relaxate piețe ale forței de muncă.

Unele țări din sud, precum Grecia și parțial Italia parțial au șomaj mai mare (8–11%), dar și mai multe vacante.

Polonia și Bulgaria sunt apropiate la rata LMV, dar cu șomaj mai mic, ceea ce însemană o piață ceva mai echilibrată.

Clasificarea pe activități economice

Cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă vacante din economia reală, pentru zona euro și, respectiv, UE, au fost înregistrate în următoarele domenii:

• Secțiunea N: „Activități de servicii administrative și activități de servicii suport”, care include agențiile de muncă temporară – 3,4% în zona euro, 3,2% în UE)
• Secțiunea F: „Construcții” (3,3% în zona euro, 2,9% în UE);
• Secțiunea M: „Activități profesionale, științifice și tehnice” (2,5% în zona euro, 2,4% în UE);
• Secțiunea I: „Hoteluri și restaurante” (2,5% în zona euro, 2,4% în UE); și
• Secțiunea J: „Informații și comunicații” (2,3% în zona euro, 2,2% în UE).”

România – rata LMV din industria prelucrătoare, cel mai mare angajator, la doar 0,42% – cerere slabă de noi lucrători

Pe marile domenii – Industrie și Construcții, pe de o parte, și Servicii – media europeană este de aproximativ patru ori mai ridicată decât cea din România și se observă că până și sectoarele „tensionate” la nivel european (Construcții, HORECA, Profesionale, Admin suport) solicită mult mai puțini lucrători în România:

• Industrie și Construcții – 0,5% în România, comparativ cu 1,9% în UE

• Servicii – 0,5 vs. 2,2%

Situația din industria prelucrătoare românească confirmă contracția pieței pe acest segment al economiei unde anul trecut a fost declanșat un val de concedieri colective ce continuă și în 2026, val concentrat puternic în următoarele sectoare:

• Industria auto și componente auto
• Industria mobilei și prelucrarea lemnului
• alte subsectoare prelucrătoare (echipamente electrice, textile etc.)

Rata de 4,2% înregistrată în T4 2025, echivalentă cu sub cinci joburi scoase la recrutare, mult sub cele din perioada 2017 – 2022, confirmă trendul negativ generat de comenzi reduse, creșterea costurilor, automatizare/restructurare.

Conform datelor INS, numărul locurile vacante din Industria prelucrătoare a fost în T4 din 2025 de aproximativ 4.400, ceea ce înseamnă cea mai mare pondere numerică, de aproximativ 15,5%, din totalul național de 28.400 joburi scoase la concurs.

Pentru comparație, în T4 din 2024, numărul din acest domeniu a fost de 6.300 locuri de muncă vacante.

Cele mai grele zone de recrutare, dar tot la nivel foarte scăzut, au fost energia, administrația publică și activitățile profesionale (ingineri, consultanți, specialiști IT/știință).

(Citiți și: ”Cum e remodelată piața muncii de schimbarea modelului de creștere al României și inteligența artificială – Industria românească a pierdut 25.000 de locuri de muncă în 2025”)

(Citește și: 465 din cei 1.600 de angajați la Leoni Arad, concediați. Disponibilizările de la 3 firme cresc cu 11% șomajul județului Arad)

****