Blocada SUA în Ormuz, ziua a doua. Cât de mari vor fi costurile pentru Teheran: oprire a producției de petrol în 13 zile, rialul în colaps și hiperinflație – blocada vizează deopotrivă China, care primește 90% din petrolul iranian

Blocada navală a porturilor iraniene instituită de luni de SUA continuă să fie în vigoare, fără incidente majore de securitate în Strâmtoare sau în Golful Persic, în ciuda riscului de reluare a ostilităților după prima rundă eșuată de negocieri din weekend.

Navele au continuat să tranziteze Strâmtoarea într-un ritm mai alert ca în precedentele 6 săptămâni de blocadă iraniană, în contextul în care Marina americană are active navale în zonă și în apropiere de Oman, element ce dă încredere navelor non-iraniene. Blocada se aplică navelor care intră și ies din porturile iraniene – o navă sub pavilion chinez, aflată chiar sub sancțiuni ale SUA, a ieșit de exemplu din Golf, marți, venind din Emiratele Arabe Unite.

Președintele Donald Trump a anunțat luni seară că odată cu decizia SUA privind blocada, strâmtoarea Ormuz a fost traversată luni de 34 de nave, cel mai mare număr de când Iranul instituise blocada sa asupra strâmtorii.
Blocada Iranului asupra Ormuz a fost instituită încă din prima zi a războiului, traficul prăbușindu-se cu 99% față de media zilnică pre-război. Armistițiul încheiat între SUA si Iran prevedea redeschiderea strâmtorii, însă Iran a cerut să-i fie plătite taxe de trecere.

Zeci de superpetroliere se îndreaptă din toate direcțiile către Golful Mexicului, pentru a prelua petrol american – petrodolarul e sprijinit și de petrolul din Venezuela

Pe de altă parte, WSJ scrie marți că Arabia Saudită face presiuni asupra SUA să renunțe la blocada Strâmtorii Ormuz și să revină la negocieri, temându-se că decizia președintelui Trump de a o închide ar putea determina Iranul să escaladeze și să perturbe alte rute maritime importante, au declarat oficiali arabi.

Bloomberg scrie la rândul său că Blocada SUA asupra Strâmtorii Ormuz este la fel de mult despre presiunea asupra Chinei, cât este despre pedepsirea Iranului. „Dacă Beijingul are mai mult de pierdut, atunci poate va pune presiune pe Teheran să negocieze – cel puțin asta este teoria”, scrie Javier Blas, jurnalistul Bloomberg specializat în energie.

Din perspectiva SUA, blocada nu pune presiune doar pe Iran, ci și asupra Chinei, care primește mare parte din petrolul vândut de iranieni. Potrivit experților americani în securitate, blocada are mai mult sens decât ocuparea insulei Kharg, de unde iranienii exportă peste 90% din petrolul lor. O blocadă oprește exporturile Iranului, încasările din petrol și per total reprezintă un răspuns în contrapondere la închiderea strâmtorii de către iranieni. Experții avertizează totuși că este posibil ca Iranul să atace în răspuns facilități petroliere din Golf.

Peste jumătate din importurile chineze de petrol brut transportate pe cale maritimă proveneau din Orientul Mijlociu și tranzitau în cea mai mare parte prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit Kpler.

De notat în același timp că sute de superpetroliere se îndreaptă din toate direcțiile către coasta Golfului SUA.

Armistițiul intră de miercuri în a doua și ultima săptămână

Donald Trump a anunțat inițial blocada duminică, avertizând că nicio navă care a plătit o taxă impusă de Teheran nu va avea „trecere sigură pe mările internaționale”.

Totuși, Pentagonul a precizat ulterior că vor fi blocate doar navele care „intră sau ies din porturile sau zonele de coastă iraniene”, în timp ce alte nave vor putea tranzita strâmtoarea.

Evoluțiile vin după ce SUA și Iranul au încheiat 21 de ore de negocieri în Pakistan fără a ajunge la un acord pentru consolidarea armistițiului de două săptămâni.

Vicepreședintele JD Vance, care a condus delegația americană, a declarat că Iranul a refuzat să accepte cererile SUA de a renunța la dezvoltarea armelor nucleare. Iranul nu a comentat imediat, însă Pakistanul, mediator în discuții, a subliniat că ambele părți trebuie să „respecte angajamentul privind armistițiul”.

Cât de mare e costul blocadei pentru Iran: în jur de 13 mld. $/zi. Fără export, în 13 zile depozitele de petrol ale Iranulkui ar fi pline

În ceea ce privește eficiența blocadei SUA, analiștii arată că aceasta nu vizează oprirea fluxurilor energetice și comerciale din statele Golfului, care oricum sunt afectate, ci oprirea exporturilor de energie ale Iranului și a importurilor de alimente, componente industriale sau armament pe cale maritimă.

”Impactul economic va fi uriaș, iar în aproximativ 13 zile depozitele de petrol ale Iranului vor fi pline, forțând oprirea sondelor și riscând daune permanente pe partea de ofertă”, arată analiștii Rabobank.

La nivel de costuri asupra Iranului, analiștii estimează că blocada navală a SUA asupra Strâmtorii Ormuz ar costa Iranul aproximativ 276 milioane dolari/zi din exporturi pierdute și ar perturba importuri de circa 159 milioane dolari/zi – un impact economic combinat de aproximativ 435 milioane dolari/zi, adică circa 13 miliarde dolari/lună.

De notat că peste 90% din comerțul anual al Iranului, de 109,7 miliarde dolari, tranzitează Golful Persic. Petrolul și gazele reprezintă 80% din veniturile din export ale regimului mullahilor și 23,7% din PIB. Doar insula Kharg generează aproximativ 53 miliarde dolari/an.

Din perspectiva SUA, alternativa la blocadă ar fi ocuparea insulei Kharg, de unde iranienii își exportă petrolul

La nivel de sectoare, impactul blocadei asupra Iranului poate fi segmentat astfel:

• Petrol: Iranul exporta aproximativ 1,5 milioane barili/zi, generând circa 139 milioane dolari/zi la prețuri de 87 dolari/baril, în contextul sancțiunilor SUA.blocadă ar elimina aceste venituri peste noapte. Insula Kharg, prin care trec 92% din exporturile de țiței ale Iranului, este situată adânc în Golful Persic, fără alternative viabile. Asta înseamnă 139 milioane dolari/zi pierduți.

• Petrochimie: Iranul a exportat produse petrochimice în valoare de 19,7 miliarde dolari în 9 luni din 2024/25, adică aproximativ 54 milioane dolari/zi. Aproape toate pleacă prin Assaluyeh, Imam Khomeini și Shahid Rajaee, toate în zona blocadei. Nu există rute terestre care să poată prelua aceste volume. Încă 54 milioane dolari/zi pierduți.

• Exporturi non-petroliere: Comerțul non-petrolier al Iranului a atins 51,7 miliarde dolari în 2025. După excluderea petrochimiei, aproximativ 88 milioane dolari/zi în bunuri (minerale, metale etc.) trec prin porturile sale de la Golful Persic. Aproximativ 90% ar fi blocate – adică încă ~79 milioane dolari/zi pierduți.
• Porturi: Peste 90% din comerțul maritim al Iranului trece prin Strâmtoarea Ormuz. Portul Shahid Rajaee (Bandar Abbas) gestionează singur 53% din operațiunile de marfă. Portul Imam Khomeini gestionează 58% din importurile de bunuri de bază. Porturile din Bushehr au transportat 57 milioane tone anul trecut. Toate sunt în interiorul Golfului.

• Importuri: Iranul a importat bunuri de 58 miliarde dolari în 2025 (~159 milioane dolari/zi). O blocadă ar bloca intrările de inputuri industriale, utilaje și bunuri de consum. Inflația alimentară era deja de 105% în februarie 2026. Prețul orezului a crescut de 7 ori. Situația s-ar agrava dramatic. (Se presupune că blocada ar permite totuși descărcarea transporturilor umanitare.)

Rialul e în colaps, fără valută există riscuri mari de hiperinflație în Iran

În ceea ce privește opțiunile Iranului, în contextul blocării strâmtorii, alternativele sale sunt neglijabile. Conform analiștilor, portul petrolier Jask, una din alternativele invocate, operează la o fracțiune din capacitatea proiectată de 1 milion barili/zi, iar doar 10 din 20 de rezervoare au fost construite, astfel că capacitatea reală e de ~70.000 barili/zi. Chabahar gestionează doar 8,5 milioane tone/an, iar cele cinci porturi din Marea Caspică gestionează împreună 11 milioane tone, față de peste 220 milioane tone prin Golful Persic.

Un alt aspect extrem de important punctat de analiști este capacitatea de stocare a Iranului, de aproximativ 50–55 milioane barili stocare onshore, ocupate în proporție de ~60%, deci o capacitate liberă de ~20 milioane barili. Cu un surplus de producție de 1,5 milioane barili/zi care nu mai poate fi exportat, depozitele se vor umple în aproximativ 13 zile. După aceea, Iranul trebuie să oprească sondele.

Analiștii fac trimitere și la colapsul valutar din Iran, unde rialul s-a prăbușit deja de la 42.000 la 1,5 milioane/dolar, iar băncile limitează retragerile la 18–30 dolari/zi, la o inflație de 47,5%. O blocadă care elimină veniturile în valută ar împinge rialul în hiperinflație, mai arată analiștii.

(Citiți și: ””Redesenarea Lumii” – au apărut CRONICILE Nr. 71. Sumarul, titlurile, autorii, coperta”)

(Citiți și: ”Blocada SUA în Ormuz a intrat în vigoare: Trump amenință că scufundă navele iraniene de atac – portavionul Abraham Lincoln e la 200 km de coasta Iranului – NATO refuză să se alăture, șefa diplomației UE cere coaliție maritimă internațională”)

(Citiți și: ”Negocierile SUA-Iran, eșec al primei runde – JD Vance a părăsit Islamabadul după 21 de ore de discuții. Ce spun americanii, iranienii și Pakistanul”)

(Citiți și: ”Președintele Trump anunță că SUA vor impune o blocadă a Strâmtorii Ormuz – Marina SUA a început deminarea zonei”)

***