Finanțele au majorat sumele împrumutate prin titluri de stat din mai, pe fondul cererii solide și al scăderii ușoare a dobânzilor

Ministerul Finanțelor a majorat sumele împrumutate la ultimele licitații de titluri de stat din luna mai, comparativ cu planurile din debutul lunii, grație cererii solide, arată analiștii Erste Group Bank într-un raport de analiză. Aceștia pun evoluția pe seama declinului dobânzilor suverane, după publicarea execuției bugetare la 4 luni.

”O scădere a randamentelor este binevenită pentru România. Ministerul Finanțelor a majorat suma alocată (a se citi ”vândută” – n.r.) la licitațiile de titluri de stat față de planurile inițiale, pe fondul cererii solide pentru instrumentele guvernamentale”, arată analiștii.

Cel mai recent, Ministerul Finanțelor a organizat joi două licitații de titluri de stat cu scadențele octombrie 2029 (maturitate 3 ani) și februarie 2038 (maturitate 12 ani). Cererea din partea investitorilor pentru emisiunea cu scadența octombrie 2029 a fost de aproximativ 1,4 miliarde RON, iar valoarea adjudecată a fost de 1,06 miliarde RON, peste prospectul de emisiune de 400 milioane RON, la o dobândă medie de 6,54%.

În același timp, cererea din partea investitorilor pentru emisiunea cu scadența februarie 2038 a fost de 627 milioane RON, iar valoarea alocată a fost de 452 milioane RON, peste prospectul de emisiune de 300 milioane RON, la o dobândă medie de 6,97%.

Toate dobânzile suverane au scăzut sub 7%, dar rămân la cele mai mari niveluri din UE

De notat că dobânzile suverane pe termen scurt ale României au revenit la sau chiar sub nivelul din debut de 2026, în timp ce dobânzile pe termen mediu și lung se află în continuare cu între 5 și 25 de puncte de bază peste nivelul din final de 2025 (vezi grafic mai sus).

Amintim că prima de risc suverană a României a scăzut ușor la mijlocul săptămânii trecute, dobânzile din piața secundară la obligațiunile de stat ale României atingând, pe toată curba maturităților, cele mai reduse niveluri de la debutul crizei politice, grație execuției bugetare.

Dobânda pe 10 ani (RO10Y), referința pentru piața de obligațiuni, a scăzut la 6,9% (vezi grafic mai jos), în contextul publicării execuției bugetare, care a arătat că deficitul bugetar după primele 4 luni din 2026 a scăzut semnificativ și s-a cifrat la nivel nominal la 23-24 de miliarde de lei, foarte aproape de nivelul din luna martie, și cu 1,7 puncte procentuale de PIB mai puțin față de cel din aceeași perioadă a anului trecut.

A revenit interesul investitorilor pentru obligațiunile românești – Finanțele au avut în mai cele mai bune săptămâni la finanțarea internă după 2 luni grele

În primele 4 luni și jumătate ale anului, Ministerul Finanțelor a acoperit doar 40% din necesarul net de finanțare al Guvernului, care în acest an se ridică la 264 miliarde de lei.

Astfel, până la 14 mai, Finanțele au împrumutat de pe piețele externe și interne 105 miliarde de lei, din care: 69,17 miliarde de lei de pe piețele interne și 35,82 miliarde de lei de pe piețele externe, conform documentelor Ministerului de Finanțe consultate de CursDeGuvernare.ro.

Notă: Necesarul de finanțare e compus din deficitul bugetar și sumele necesare pentru rostogolirea datoriei ce ajunge la scadență într-un an calendaristic și deci trebuie plătită din noi împrumuturi. Necesarul net este diferit de necesarul brut de finanțare, neincluzând de exemplu operațiunile de management aferente datoriei publice (răscumpărări de titluri, preschimbări, etc.).

România are în continuare cele mai mari dobânzi din UE și, mai important, din regiune

Mare parte din aceste împrumuturi au fost însă atrase în primele 2 luni ale acestui an, înainte de declanșarea războiului SUA-Israel împotriva Iranului, care a dus la recreșterea dobânzilor peste 7% după ce acestea scăzuseră în final de februarie la cel mai redus nivel din ultimii 2 ani.

De notat că interesul investitorilor pentru titlurile de stat ale României și-a revenit în luna mai, după două luni dificile pentru Ministerul Finanțelor, în care a împrumutat mai puțin de pe piața primară internă – unde marii actori sunt băncile și fondurile de pensii – decât de la populație. În continuare dobânzile rămân la cel mai ridicat nivel din UE și, mai important, din regiunea Europei Centrale și de Est.

Cererea mai bună din prima parte a lunii mai e explicată atât de calmarea ieșirilor de capital și a volatilității de pe piețele financiare, cât și de excesul de lichiditate din bănci, care paradoxal a crescut în aprilie – în ciuda crizei politice – la 36,3 miliarde de lei (stoc mediu zilnic), de la 35,5 miliarde de lei în martie.

BNR nu a intervenit agresiv pe piață (dobânzile de piață monetară au rămas stabile, la nivelurile pre-criză politică) pentru a drena această lichiditate în exces din sistemul bancar, în ciuda deprecierii cursului.

(Citește și: Efectul execuției bugetare la primele 4 luni: Dobânzile la obligațiunile României au scăzut sub 7% pe toată curba, la cele mai reduse niveluri de la debutul crizei politice)

(Citește și: Deficit bugetar de doar 1,17% din PIB la 4 luni, cu 1,7 pp mai mic ca în 2025 – anunț făcut de ministrul Finanțelor la Conferința CDG: Creștere mare a veniturilor fiscale și a încasărilor din TVA, cuplată cu un salt al investițiilor din fonduri europene)

(Citește și: „Ionuț Dumitru / Tabloul momentului: România și capcana dezindustrializării. Modelul de convergență și-a atins limitele – După prăbușirea modelului de creștere prin consumul pe datorie, singura miză e cea a competitivității. Cum o vom obține?”)

(Citește și: „Scădere peste așteptări a economiei în T1 – PIB-ul s-a contractat cu 1,7% serie brută față de T1 din 2025/ Erste anticipează intrarea economiei în recesiune în 2026”)

(Citește și: „Finanțele au acoperit până acum 40% din necesarul de finanțare al României: 105 mld. lei împrumutate. Trezoreria a folosit intens plasamentele private în aprilie și mai”)

(Citește și: „Ministrul Nazare, după o discuție cu agenția de rating S&P: ”Orice agenție poate convoca ad-hoc comitetul de rating cu consecințe extrem de grave” – Calendarul la care agențiile vor anunța ratingurile României”)

(Citește și: „Buzduganul crizei politice, în poarta Finanțelor României: dobânzile la care ne împrumutăm sar din nou peste 7%”)

***