Criza politică, factura pentru primele 11 zile: 10 mld. lei în plus din dobânzile la datoria publică – un minus de 2 mld. euro din rezervele BNR pentru a nu exploda cursul – un plus încă neștiut la inflație prin deprecierea leului

Populația și mediul privat au început deja să plătească nota de plată pentru criza politică declanșată de PSD, prin retragerea în 23 aprilie a miniștrilor din guvern. Costul crizei intră în economia reală odată cu deprecierea semnificativă a cursului euro/leu, care doar în câteva zile a fost de -2%.

Ajungerea euro la 5,2 lei/unitate nu e singurul efect, cu toate că acesta este cel mai puternic din punctul de vedere al efectelor negative – ducând direct la scumpirea importurilor, a serviciilor cotate în euro (rate, chirii, anumite facturi precum cele de telefonie etc.).

Dar până la deprecierea monedei naționale, unda de șoc a rezultatului primului tur s-a transmis în special în economia financiară a României:
investitorii, atât cei locali, cât și cei internaționali, au reacționat la criza politică și implicit la apariția instabilității politice fiind activi pe piețe prin vânzarea activelor locale (titluri de stat și acțiuni de la BVB de exemplu) și mutarea banilor în alte țări sau, în cazul populației române, în euro și în active denominate în euro.

Multiplele efecte negative ale crizei guvernamentale – deprecierea cursului se va duce și în datoria publică, care jumătate e în valută și externă

Criza politică și chiar și deprecierea cursului riscă să deraieze procesul ajustării fiscal-bugetare pe care ne-o tot cere Comisia Europeană și agențiile de rating și pe care Consiliul Fiscal și Banca Națională a României tot insistă și pentru care Guvernul Bolojan a adoptat o serie largă de măsuri nepopulare. De altfel, BNR țintuit cursul în ultimii ani pentru a sprijini ajustarea, care, însă, a tot fost amânată ani de zile de guvernanți, până la Guvernul Bolojan, din moment ce deficitul bugetar a ajuns în 2024 la un nivel de criză sau recesiune gravă: 9,3% din PIB.

România riscă să intre practic într-o criză clasică a piețelor emergente (Argentina, ca exemplu, care nu are însă ancore de stabilitate ca UE și NATO), în care o criză politică, cuplată cu deficite bugetar și de cont curent mari, produc o pierdere a încrederii piețelor și investitorilor și implicit ieșiri mari de capitaluri.

I. Rezervele valutare ale BNR au scăzut în luna crizei politice cu peste 2 mld. euro – BNR e în piață dar presiunea pe depreciere face apărarea pragurilor intermediare prea costisitoare

Rezervele valutare la Banca Națională a României (BNR) se aflau, la 30 aprilie 2026, la nivelul de 64,83 miliarde de euro, în scădere cu mai bine de 2 miliarde de euro, de la 67 miliarde de euro la 31 martie 2026.

Scăderea a venit în contextul în care BNR a avut cel mai probabil intervenții în piața valutară pentru a curma din volatilitatea cursului. Per total, în ceea ce privește rezerva valutară a BNR, în aprilie 2026 au avut loc intrări de 1,8 miliarde de euro, ”reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și altele”.

Ieșirile au fost de 3,996 miliarde de euro, ”reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută; plăți din contul Comisiei Europene și altele”.

Per total, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 30 aprilie 2026 au fost de 78,007 miliarde de euro, față de 80,278 miliarde de euro la 31 martie 2026. În ceea ce privește plățile scadente în luna mai 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, acestea însumează circa 1,417 miliarde de euro.

BNR pare să fie încă prezentă în piață pentru a contracara un puseu de depreciere agresivă, dar faptul că cursul a spart puternic pragul apărat anterior de BNR (5,1 lei/euro) și s-a dus direct la 5,2 lei/euro arată că presiunea pe deprecierea cursului este puternică – ceea ce face o intervenție prea costisitoare în raport cu posibilele beneficii.

II. Împrumuturi de (doar) 2,62 mld. lei de la declanșarea crizei politice, la dobânzi cu 0,5 pp mai scumpe – Toate scadențele de peste 5 ani au revenit la 7% – În regiune dobânzile au scăzut

În același timp, criza politică, suprapusă peste războiul din Iran și criza energetică aferentă, a dat complet peste cap finanțarea internă a deficitului bugetar și necesarului de bani pentru rostogolirea datoriei care ajunge la scadență în acest an.

În luna martie, lună cu incertitudine și volatilitate majoră pe piețele financiare internaționale și locale, Ministerul Finanțelor a atras de pe piața locală doar 1,8 miliarde de lei (la o medie lunară normală de peste 10 mld. lei).

În același timp, de la declanșarea crizei politice de către PSD, în zilele de 14-15 aprilie, Finanțele au împrumutat doar 2,62 miliarde de lei, la fel cu mult sub programul regulat al Trezoreriei. Cu toate că sumele sunt mai mici, dobânzile au crescut puternic, cu aproximativ 50 de puncte de bază (0,5%) pe toată curba dobânzilor la datoria României.

Însă față de finalul lunii februarie, când a început războiul SUA împotriva Iranului și când dobânzile scăzuseră la un minim al ultimilor 2 ani, vorbim de aproximativ 100 de puncte de bază (1%) în plus la curba dobânzilor suverane.

O creștere de 1 pp a dobânzilor adaugă aproape 10 mld. lei la serviciul datoriei publice

De notat că, înainte de debutul crizei politice, dobânda pe 10 ani coborâseră la 6,69%, acesta fiind cel mai redus nivel de la începutul războiului americano-israelian din Orientul Mijlociu (vezi grafic mai sus), care a dat peste cap tendința de scădere din final de 2025 și debut de 2026.

Toată curba dobânzilor (de la cele pe termen scurt la cele pe termen lung) scăzuseră bine sub pragul de 7% în urmă cu două luni, înainte de războiul din Orientul Mijlociu – dobânzile României au atins înainte de război cel mai scăzut nivel din ultimii 2 ani, pe fondul execuției bugetare pozitive din final de 2025 și debut de 2026.

Scăderea de 1% a dobânzii pe 10 ani din final de 2025 și început de 2026 a avut loc cu costul creșterii taxelor, a inflației la un nivel de aproape 2 cifre și cu costul unei scăderi majore a consumului.

În ceea ce privește impactul creșterii dobânzilor asupra serviciului datoriei publice, în condițiile creșterii cu 1 punct procentual a dobânzilor și rămânerii lor pe palierul mai ridicat, Strategia de administrare a datoriei publice elaborată de Ministerul Finanțelor în final de 2025 arată că aceasta va conduce la creșterea plăților în contul serviciului datoriei cu circa 4,7 miliarde lei (0,8% din veniturile administrației publice centrale)pentru datoria în moneda națională, și cu circa 5,0 miliarde lei (circa 1,0% din veniturile administrației publice centrale) pentru datoria în valută.

Notă: Dobânda la titlurile de stat pe 10 ani este referința pentru percepția investitorilor, în special cea a celor străini.

III. Efectele la cald – impact în inflație și în puterea de cumpărare, în stabilitatea financiară, în încrederea populației și a mediului privat

Deprecierea cursului se va resimți în multiple forme, în funcție și de dimensiunea deprecierii. În mod normal, BNR permite o depreciere anuală de 2% a cursului, pentru acomodarea dezechilibrelor externe – asta ar însemna rămânerea cursului la nivelul actual de 5,2 lei.

Deprecierea – în cazul în care presiunea pe curs nu s-a consumat complet – cel mai probabil va fi controlată de BNR și operată cu gradualitate – dovadă intervenția de vineri, 1 mai, când cursul trecut pe piața valutară internațională de 5,21 lei, fiind adus apoi sub 5,2 lei.

O pierdere a valorii leului în raport cu euro va duce la creșterea prețurilor bunurilor din import, precum și la ieftinirea bunurilor de export, sprijinind o reechilibrare a balanței comerciale cu bunuri a României, puternic deficitare. Totodată, deprecierea cursului va avea un impact psihologic, care cuplat cu criza politică internă și deteriorarea mediului extern vor contribui la reducerea posibil peste măsură a consumului (în special a celor din import), asta în contextul în care consumul e deja sub presiune.

Amintim și faptul că cursul leului a fost țintuit în raport cu euro, în anii 2021-mai 2025, sub pragul de 5 lei/euro a contribuit la acumularea de dezechilibre în economie și finanțele bugetare. Până acum, stabilitatea cursului la noi, cu o inflație mai mare raportat la zona euro, a echivalat cu o apreciere în termeni reali a monedei naționale, care a avut loc în acești 4 ani de stabilitate.

Aprecierea în termeni reali a leului a fost problematică din perspectiva competitivității economiei noastre, în mod special în sectoare cu productivitate scăzută, marje de profit mici și o forță de muncă ocupată cu calificări mai reduse.

Consumul va fi cel mai probabil lovit pe filiera psihologică – principalul motor al creșterii PIB ani de zile, care deja s-a gripat

În general, atingerea unor astfel de praguri precum cel de 5,2 lei/euro creează agitație la nivelul opiniei publice, iar într-un context politic extrem de complicat ca cel actual, o neîncredere în rândul populației va afecta cheltuielile discreționare ale gospodăriilor și consumatorilor, precum și pe cele ale firmelor care blochează deciziile de business în perioade de incertitudine.

Totodată, creșterea costurilor în euro (rate, chirii, anumite facturi) la nivelul populației reprezintă un alt impact și în același timp obstacol pentru perspectivele economiei.

Menținerea încrederii populației a fost relevantă în ultimii ani în special din perspectiva consumului, principala componentă a creșterii PIB, care deja s-a gripat în condițiile măsurilor de ajustare a deficitului bugetar și a inflației aproape de 2 cifre.

IV. Datoria publică va fi lovită atât de deprecierea cursului, cât și de majorarea ratelor de dobândă – cât de mare e impactul

În același timp, o depreciere și mai mare a leului, nu doar de euro dar și față de dolar, va influența negativ evoluția datoriei publice și serviciul datoriei, din moment ce aproape jumătate este în valută. La un șoc advers pe curs, sumele de plătit cresc.

Ca idee, în cazul materializării unor scenarii pesimiste în anul 2026, de exemplu deprecierea monedei naționale cu 5% fată de EUR și cu 15% fată de USD, stocul datoriei ar crește cu 34,5 miliarde lei, respectiv cu 1,8% din PIB, iar plățile în contul serviciului datoriei (reprezentând rambursări de rate de capital/refinanțări de titluri de stat și plăți de dobânzi) ar crește cu circa 2,8 miliarde lei (0,5% din veniturile administrației publice centrale).

(Citește și: Miza crizei politice de dinainte de rotativa din 2027: Fluviile de miliarde care vor intra în România în următorii ani și care se negociază chiar acum: înzestrarea militară, energia și gazele americane, minerale critice și cireașa Anghel Saligny)

(Citește și: Avertismentul celor mai puternice patronate din România: Instabilitatea politică are un cost economic, direct și măsurabil – ”Dacă pierdem ratingul suveran recomandat investițiilor, România ar trebui să crească TVA cu încă 3% pentru a ține bugetul în parametri”)

(Citește și: Premierul Ilie Bolojan, după alianța PSD-AUR pentru moțiune: „Asistăm de facto la o nouă coaliție care se formează. Cine dărâmă trebuie să spună ce pune în loc”)

***