Dragoş Pîslaru: Cererea de plată nr. 4 din PNRR, în valoare de 2,6 mld. € a primit undă verde de la Comisia Europeană

Comisia Europeană a finalizat analiza cererii de plată nr. 4 din PNRR și a confirmat îndeplinirea jaloanelor, a anunțat luni ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

El a menționat că luni dimineață a avut o întâlnire la Bruxelles cu directorul general al SG REFORM, Celine Gauer.

„Avem confirmarea că analizele cu privire la îndeplinirea jaloanelor și țintelor pe cererea de plată nr. 4 au fost încheiate, astfel încât pe cererea de plată nr. 4 vom avea o cerere curată, de 2,62 miliarde de euro componentă de grant, care va fi formalizată în perioada imediat următoare”, a precizat Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, la finalul ședinței de Guvern.

Dragoș Pîslaru a negat ideea conform căreia cererea de plată nr. 4 ar fi fost una „ușoară”, subliniind că aceasta include: 62 de ținte și jaloane, 36 de reforme și 26 de investiții. De asemenea, suma de 2,62 miliarde de euro duce România „undeva în prima parte a țărilor care absorb bani din PNRR”, după cum a precizat ministrul.

„Reformele cele mai importante: reforma fiscală, lucrurile pe care le-a tot anunțat Guvernul Bolojan și pe care domnul ministru Alexandru Nazare le-a pus în pachetele respective. Sunt lucruri care erau de bifat în PNRR și le-am bifat și n-au fost ușoare. (…) Decarbonizarea, închiderea grupului de la Turceni n-a fost deloc o decizie ușoară. Nu îndeplineam jalonul respectiv dacă nu închideam acel grup – de altfel cel mai neperformant din toate grupurile de la Turceni și Rovinari”, a spus ministrul.

În ce privește guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat, pe pagina AMEPIP a fost afișat un tablou de bord cu toate companiile de stat, indicatorii de performanță și componența consiliilor de administrație.

„Este tabloul de bord la AMEPIP, a fost condiție de reformă aici. Înainte, vă urez mare succes, dacă ați reușit vreodată să înțelegeți care sunt întreprinderile de stat, unde sunt și ce fac”, a precizat Pîslaru.

O altă reformă prevăzută în cererea de plată nr. 4 a fost combaterea defrișărilor ilegale și hotărârea de guvern referitoare la Romsilva.

„Vi s-a părut că a fost ușor ce a făcut doamna Buzoianu? Toate aceste lucruri pe care le avem legate de reformele din cererea de plată 4 au fost lucruri grele pe care guvernul și le-a asumat și, pe principiul asumării pe care prim-ministrul l-a avut tot timpul de la începutul mandatului, le-am dus la final. Evident au fost multe investiții, printre care și digitalizarea ANAF, digitalizarea sistemului judiciar, instrumente financiare pentru sectorul privat, multe lucruri care sunt în zona medicală și așa mai departe”, a explicat Dragoș Pîslaru.

Calendarul pentru cererile nr. 5 și nr. 6

El a apreciat că există o diferență „uriașă” între modul în care au fost tratate cererile de plată anterioare și felul în care a abordat acest aspect Guvernul Bolojan.

„Discutăm de o diferență între un guvern și un prim-ministru care își asumă efectiv reformele și guverne care au încercat să se eschiveze și au zis: «lasă că mai vedem, că facem noi din vorbe», care au încercat la Bruxelles să obțină îndulciri și lucruri care nu sunt lucruri care să aducă mândrie României. Iar pentru cei care se consideră într-adevăr și merg pe zona asta a patriotismului, vă spun: cel mai patriotic lucru pe care l-a făcut cineva în ultima vreme este ce a făcut Guvernul Bolojan – să aducă 2,62 de miliarde de euro grant în țară prin aceste reforme”, a subliniat Dragoș Pîslaru.

Întrebat când ar putea fi finalizată aprobarea acestei cereri și dacă are un calendar pentru cererile 5 și 6 din PNRR, Dragoș Pîslaru a răspuns că procesul acum se numește interservice consultation, fiind vorba despre un proces formal care ar trebui să se finalizeze cel mai probabil la ședința de Colegiu săptămâna viitoare, undeva 13 mai.

„Deci atunci ar putea să avem aprobarea și transmiterea către Consiliu a cererii de plată 4. Există posibilitatea să depunem cererea de plată numărul 5 în luna iunie, când am toate documentele înregistrate”, a precizat el.

Finanțare norvegiană de 0,5 mld. euro

Totodată, ministrul a anunțat că România a încheiat negocierile cu Norvegia şi ţări din Spaţiul Economic European pentru o finanţare de aproape jumătate de miliard de euro.

„România a încheiat negocierile cu Norvegia şi cu ţările din Spaţiul Economic European Liechtenstein şi Islanda, pentru a putea beneficia de finanţarea de 497,6 milioane de euro, deci aproape jumătate de miliard. Acum vom avea această sumă de jumătate de miliard, compusă din 291,6 milioane de euro pe partea norvegiană şi 304 milioane de euro pe partea de SEE. Acestea sunt contribuţiile brute, contribuţiile nete fiind de 243 milioane de euro pe norvegieni şi 254 milioane de euro pe SEE. Rata de cofinanţare a României de 15%, 68,6 milioane de euro”, a explicat Dragoş Pîslaru.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a adăugat că din fondurile norvegiene vor putea fi finanţate tranziţia verde, cultură, justiţie, afaceri interne, dezvoltarea locală, cooperarea instituţională şi creşterea capacităţii administrative, cercetare şi inovare.