Riscul retrogradării ratingului revine pe radar / Reacția agenției S&P Ratings la căderea Guvernului: ”angajamentul României de a reduce deficitul va presupune măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani”
Prăbușirea guvernului de coaliție din România ar putea complica discuțiile privind bugetul pentru 2027 și angajamentul țării de a reduce deficitele bugetare în perspectiva anului 2030, a precizat miercuri agenția de rating pentru Reuters, preluată de News.ro.
Avertismentele de retrogradare ale S&P Global Ratings pentru ratingurile de credit ale Ungariei și României reflectă riscul fiscal cu care se confruntă cele două țări europene emergente, notează Reuters.
De câțiva ani, riscurile fiscale reprezintă principalii factori de risc pentru ratingurile de credit suveran din Europa Centrală și de Est (CEE), a declarat Karen Vartapetov, analist principal pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est și CSI în cadrul S&P Global Ratings.
Impactul stagflaționist al șocului global al prețurilor la energie, împreună cu măsurile de sprijin legate de energie, vor pune probabil presiune suplimentară asupra pozițiilor fiscale, deja afectate de cheltuielile ridicate pentru apărare și de transferurile sociale generoase, a adăugat el.
Angajamentul României e de a reduce deficitele bugetare – asta înseamnă măsuri noi de consolidare în următorii ani
„Perspectivele noastre negative pentru Ungaria și România, precum și recenta retrogradare a ratingurilor de credit ale Slovaciei reflectă clar aceste riscuri”, a punctat Vartapetov.
Referindu-se la România, Vartapetov a spus că prăbușirea guvernului de coaliție ar putea complica discuțiile privind bugetul pentru 2027. „Acest lucru este important, deoarece angajamentul României de a reduce deficitele fiscale implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani”, a reamintit el.
Parlamentarii PSD, AUR și cei aleși pe listele SOS România și POT (Partidul Oamenilor Tineri) au demis marți, prin moțiune de cenzură, guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan.
(Citește și: Cristian Grosu / În 5 mai 2026 s-au terminat alegerile din 2024 – ce urmează după ele. Mic ghid al antreprenorului mare)
(Citește și: Criza politică, factura pentru primele 11 zile: 10 mld. lei în plus din dobânzile la datoria publică – un minus de 2 mld. euro din rezervele BNR pentru a nu exploda cursul – un plus încă neștiut la inflație prin deprecierea leului)
(Citește și: Miza crizei politice de dinainte de rotativa din 2027: Fluviile de miliarde care vor intra în România în următorii ani și care se negociază chiar acum: înzestrarea militară, energia și gazele americane, minerale critice și cireașa Anghel Saligny)
(Citește și: Radu Crăciun: „Între recesiune și hiperinflație, BNR va alege recesiunea – ăsta îi e mandatul” – Cursul nu va ajunge la 6 lei fără ca BNR să fi drenat lichiditatea și împins dobânzile în sus)
(Citește și: Avertismentul celor mai puternice patronate din România: Instabilitatea politică are un cost economic, direct și măsurabil – ”Dacă pierdem ratingul suveran recomandat investițiilor, România ar trebui să crească TVA cu încă 3% pentru a ține bugetul în parametri”)
***
